”Rusia vrea să cucerească Odesa și să ajungă la granița cu Moldova și România”, titrează RBC-Ukraine, citând din declarațiile făcute de Volodimir Zelenski la Summitul Ucraina – Europa de Sud-Est, desfășurat miercuri la Odesa.
Revista presei
Președintele ucrainean a mai explicat că regiunea Odesa este ”una din țintele principale ale Rusiei” cu scopul de a provoca haos. „Am mai văzut acest lucru în Balcani, unde Rusia a alimentat tensiunile interetnice, a desfășurat operațiuni de sabotaj și chiar a încercat lovituri de stat”, a declarat Zelenski, reamintind și că au existat deja încercări de manipulare a opiniei publice în România cu implicarea Rusiei, mai scrie RBC-Ukraine. Lansat în 2022, în contextul invaziei Rusiei, summitul Ucraina-Europa de Sud-Est s-a desfășurat anul acesta la doar câteva ore după ce orașul Odesa a fost supus unui atac rusesc cu rachete și drone, notează The Kyiv Post. Cu toate acestea, la summit au participat mai mulți lideri sud-est europeni, dintre care The Kyiv Post evidențiază prezența președintelui nou-ales al României, Nicușor Dan, dar și pe cea a președintelui sârb Aleksandar Vučić. În ciuda relațiilor tradițional strânse cu Rusia, Vučić a efectuat miercuri prima sa vizită în Ucraina, marcând astfel o schimbare notabilă în condițiile în care Serbia urmărește o apropiere tot mai strânsă de Uniunea Europeană, remarcă The Kyiv Post. ”Întâlnire la Odesa: Maia Sandu, Volodymyr Zelenskyy și Nicușor Dan discută despre cooperarea regională și siguranța cetățenilor”, este un titlu din Ziarul Național.md, în timp ce o altă publicație de la Chișinău, Ziarul de Gardă, titrează: Sandu, Dan și Zelenski, întrevedere trilaterală: „Când Chișinăul, Kievul și Bucureștiul acționează împreună…”. Cei trei șefi de stat au vorbit despre consolidarea rezilienței în fața amenințărilor externe, despre interconectările energetice, investițiile strategice și legăturile economice dintre cele tre țări și „despre cum cooperarea regională poate fi un scut real pentru cetățenii noștri”, detaliază Ziarul de Gardă, preluând și comentariul postat pe Facebook de către președinta Maia Sandu: „Țările din regiune s-au reunit aici pentru a-și arăta sprijinul ferm pentru Ucraina, care luptă nu doar pentru libertatea sa, ci și pentru pacea noastră comună”.
”De ce a devenit mișcarea de dreapta MAGA atât de obsedată de alegerile din România” este titlul unui amplu articol publicat de The New York Times. Având ca subtitlu ”Totul a început cu o campanie de influență din partea Rusiei și cu anularea alegerilor, după care a apărut dreapta republicană”, articolul trece în revistă toată perioada tumultoasă de la anularea alegerilor iarna trecută și până la alegerile repetate din luna mai. New York Times descrie pas cu pas cum subiectul anulării alegerilor din România a devenit popular în rândul comentatorilor dreptei americane, notând susținerea arătată lui Călin Georgescu de Alex Jones, ”adept al teoriei conspirației”, sau de Jack Posobiec, ”un provocator de pe internet care a lansat conspirația Pizzagate”, de foști oficiali ai lui Donald Trump, precum Steve Bannon și Brad Parscale, sau de Elon Musk – deținătorul platformei X. Este amintit și discursul susținut de vicepreședintele JD Vance la Conferința de Securitate de la Munchen împreună cu reacțiile la criticile aduse în legătură cu anularea alegerilor din România. ”Guvernul român nu a avut niciun avertisment că ar fi urmat un atac al lui Vance. Și la fel cum vicepreședintele și Trump l-au prins într-o ambuscadă pe președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, la Casa Albă, într-o încăierare televizată cu vociferări, cuvintele lui Vance au lăsat neclar de partea cui se afla America. Ceea ce era evident era că nu ar fi de partea guvernului român – sau poate nici chiar de partea Europei”, rememorează The New York Times șocul resimțit de europeni la Conferința de la Munchen. Apoi cotidianul american prezintă problemele pe care Călin Georgescu și oameni din cercul acestuia, precum Horațiu Potra, au început să le aibă cu justiția. ”Pe la sfârșitul iernii, devenea din ce în ce mai clar că dezinformarea pro-Georgescu în România era însoțită și de planuri concrete, chiar dacă uneori prost concepute, care vizau răsturnarea guvernului”, notează The New York Times. Cotidianul american vorbește și despre demersurile unor politicieni români, precum Victor Ponta sau George Simion, de a se apropia de noua administrație americană și de a obține susținerea mișcării MAGA. Articolul se încheie cu o discuție cu noul președinte Nicușor Dan imediat după alegeri. ”Autoritățile române au luat probabil singura măsură pe care credeau că o au pentru a-și salva democrația prin organizarea de noi alegeri, dar, anulând milioanele de voturi exprimate anul trecut, au căzut într-o altă capcană, lăsându-i pe mulți români cu suspiciuni care vor persista mulți ani”, reține New York Times din declarațiile lui Nicușor Dan. În opinia cotidianului american ”campaniile de influență în străinătate ale Rusiei nu au întotdeauna ca scop alegerea unui guvern prietenos; la fel de des, ele pot avea ca scop semănarea îndoielilor cu privire la democrație și convingerea oamenilor că sistemul lor este măsluit. În acest sens, dacă Kremlinul s-a amestecat într-adevăr în ultimele alegeri din România, a reușit deocamdată”, avertizează The New York Times. ”Și poate că și mișcarea MAGA a reușit. În zilele care au urmat alegerilor din România, Polonia avea să vireze în direcția opusă, votându-l ca președinte pe Karol Nawrocki, un istoric de dreapta care a fost susținut de Trump. Ceea ce a reamintit că amenințarea persistă pentru centriștii precum Dan”, subliniază New York Times. Articolul se încheie cu convingerea noului președinte al României că „Dacă oamenii încep să aibă încredere în autorități, nu vor trece la alternativa populistă”. Însă pentru asta va fi nevoie de timp în România, conchide cotidianul american. „Va dura ani de zile pentru a convinge oamenii că autoritățile statului lucrează pentru ei” este și estimarea lui Nicușor Dan în finalul amplului articol dedicat României de The New York Times. (Carolina Ciulu)
