Acasa Revista Presei Revista presei internaționale, 12 mai 2021

Revista presei internaționale, 12 mai 2021

scris de Z.V.
38 afisari

Presa internațională continuă să monitorizeze îndeaproape criza coronavirusului, cu accent pe campania de vaccinare. Autorizația pentru administrarea vaccinului Pfizer/BioNTech împotriva COVID-19 a fost extinsă la adolescenții cu vârste cuprinse între 12 și 15 ani în Statele Unite, a anunțat Agenția Medicamentului din Statele Unite (FDA).

La Stampa notează că vaccinul, utilizat până acum în Statele Unite doar pentru persoanele cu vârsta de 16 ani și peste, poate fi acum administrat la milioane de adolescenți. Imunizarea va fi făcută sub forma a două injecții care conțin aceleași doze ca și vaccinul pentru adulți. „Primele injecții ar putea începe astfel încă de joi”, a declarat Peter Marks, un funcționar de la FDA, la o conferință de presă. Canada a devenit prima țară care a autorizat vaccinul pentru această grupă de vârstă, miercuri, amintește La Stampa. Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) studiază, de asemenea, posibilitatea de a utiliza vaccinul Pfizer la adolescenți, anunță Reuters. O decizie ar putea fi luată la sfârșitul acestei luni sau la început de iunie, a afirmat șeful EMA, Emer Cook. „În acest moment, luăm în calcul aprobarea vaccinului undeva în iunie. Încercăm să vedem dacă putem accelara procesul, spre sfârșitul lunii mai. Ni s-au promis date de la evaluare făcută în Canada în următoarele săptămâni, ceea ce ar putea să grăbească raportul nostru”. Germania anunță deja că ia în calcul începerea vaccinării pentru adolescenții de peste 12 ani în cursul vacanței de vară. Ministrul Sănătății din Germania, citat de DPA, a declarat că guvernul federal și landurile au căzut de comun acord că vaccinarea pentru tineri ar putea avea loc și în școli, pe lângă centrele de vaccinare. „Până la sfârșitul vacanței de vară, toți tinerii cu vârste cuprinse între 12 și 18 ani ar putea primi cel puțin o doză, ideal amândouă”. Între timp, un studiu efectuat de specialiști ai Spitalului San Raffaele din Milano și citat de AFP indică faptul că anticorpii neutralizanți persistă timp de cel puțin opt luni în sângele persoanelor care au fost bolnave de COVID. „Anticorpii au fost prezenți indiferent de severitatea bolii, de vârsta pacienților și de prezența altor patologii”. Studiul, efectuat pe 162 de pacienți, a arătat că „Prezența anticorpilor neutralizanți, chiar dacă s-a redus în timp, a fost persisitentă chiar la opt luni după diagnosticare. Doar trei pacienți nu au ieșit pozitiv la testele pentru anticorpi”, mai arată studiul.
Tensiunile și violențele înregistrate între israelieni și palestinieni, soldate cu zeci de morți și sute de răniți, trebuie să înceteze cât mai repede, face apel Uniunea Europeană. Potrivit ziarului turc Cumhuriyet, în comunicatul transmis de Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate, Josep Borrell, se arată că violenţele din Cisiordania, Ierusalimul de Est şi Fâşia Gaza trebuie să înceteze imediat. În comunicat se spune că „este inacceptabilă lansarea de rachete din Fâşia Gaza către Israel împotriva populaţiei civile, aceste dinamici generând escaladarea tensiunilor. Reiterăm apelul nostru către toate părţile de a participa la eforturile de reducere a tensiunilor. Prevenirea pierderii a şi mai multor vieţi omeneşti din rândul civililor ar trebui să fie o prioritate”. Documentul mai arată că „toate părţile au responsabilitatea de a acţiona împotriva extremiştilor şi că trebuie manifestat respect faţă de statu-quo-ul locurilor sfinte”, mai notează Cumhuriyet. „Vine a treia intifadă?” – se întreabă ziarul portughez Diario de Noticias. Escaladarea violenței, cea mai gravă de la Ierusalim din vara anului 2017, produce temeri legate de începerea celei de-a treia intifade. Mișcarea islamistă Hamas a lansat rachete din Fâșia Gaza, ceea ce a făcut să răsune sirenele la Ierusalim, într-o zi care a început cu confruntări între palestinieni și forțele de securitate israeliene în apropierea moscheii Al-Aqsa. Israelul a răspuns cu un atac aerian, premierul Benjamin Netanyahu avertizand: „Cine ne va ataca va plăti un preț mare”. „Analiștii consideră că violența de acum conţine aceleași ingrediente ca a doua intifadă și că s-ar putea transforma într-o a treia rebeliune. În septembrie 2000, o vizită a liderului opoziției israeliene de la acea vreme, Ariel Sharon (care avea să conducă guvernul din 2001 până în 2006), la Muntele Templului sau pe Esplanada Moscheilor (unde se află Al-Aqsa) a fost tirul de start. Violența a durat patru ani și s-a soldat cu peste patru mii de morți (trei mii de partea palestiniană). Situaţia actuală este complicată mai mult de situația politică din Israel, dar și de apropierea alegerilor din Palestina”, comentează Diario de Noticias.
Sub titlul „Reîncepe marele joc pe linia Turkestanului?”, publicația turcă Habertürk publică o analiză în care arată că după retragerea militarilor SUA și NATO din Afganistan, o parte dintre aceștia ar putea fi amplasați în state din Asia Centrală. „Dacă ar avea loc o asemenea evoluție, se va deschide un nou câmp nu doar din perspectiva activităților teroriste din Afganistan, ci și în bătălia globală pentru putere”. „Statele Unite ar fi tentate să își sporească influența în această zonă vastă”, care cuprinde Bazinul Caspic și o parte din Asia Centrală, denumită istoric Turkestan. „Uzbekistanul esta țara pe care o consideră cea mai potrivită acestui obiectiv. Este singura țară din Asia Centrală care nu este membru al Organizației Apărării Colective și al Uniunii Economice Eurasiatice, tutelate de Rusia”, comentează Habertürk.
Moscova a declarat persona non grata un angajat al Ambasadei României, ca replică la decizia anterioară a Bucureștiului de a expulza un diplomat rus, a declarat marți ministerul rus de Externe, citat de TASS.
România a anunțat la sfârșitul lui aprilie că îl expulzează pe adjunctul atașatului militar al ambasadei ruse pentru activități incompatibile cu statutul lui diplomatic. Alte șapte țări din fostul bloc sovietic din Europa Centrală și de Est, toate membre UE și ale alianței militare occidentale NATO, au expulzat diplomați ruși în aprilie, declanșând măsuri reciproce din partea Moscovei, amintește Reuters.

Florin Matei

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult