Războiul din Ucraina se află în centrul atenției presei internaționale, care urmărește situația de pe teren și reacțiile internaționale, dar în același timp face previziuni legate de posibilele evoluții.
“Colaboraţioniştii din Herson cer alipirea la Rusia”, titrează ziarul ucrainean Korrespondent precizând că “Aşa-numitele autorități din regiunea Herson, desemnate de trupele ruse de ocupaţie, intenționează să se adreseze președintelui rus, pentru a solicita includerea regiunii în componenţa Federaţiei Ruse. Kirill Stremousov, așa-zisul şef adjunct al ’administrației militaro-civile’ din regiunea Herson, a afirmat că ’referendumul’ care a fost organizat în Crimeea în 2014 nu a fost recunoscut de comunitatea internaţională, astfel că, în cazul regiunii lor, va exista un decret bazat pe apelul ’conducerii’ din Herson către Putin prin care se va cere alipirea la Rusia, în calitate de subiect cu drepturi depline”.
Italia ar putea livra Ucrainei arme și drone și să trimită militari în zona de graniță în țările vecine Ucrainei. După cum notează Corriere della Sera, „Italia este pregătită să desfășoare alți soldați la granița cu Ucraina, dar și să pună la dispoziție autorităților de la Kiev arme tehnologice precum sisteme antidrone Guardian, aparate de bruiaj radar şi sisteme de apărare împotriva eventualelor atacuri asupra infrastructurii. Peste 600 de militari vor pleca împreună cu alte departamente NATO în următoarele săptămâni în Ungaria, România și Bulgaria. O desfășurare de forțe pe care Lorenzo Guerini, ministrul apărării a anunțat-o în Parlament şi care a fost confirmată în timpul vizitei premierului Mario Draghi la Casa Albă”.
Pentru prima oară de la începerea invaziei, Ucraina a închis o conductă care transportă gaze rusești către Europa. Invocând o clauză de forță majoră, Kievul a anunțat că suspendă fluxul de gaze rusești prin punctul de tranzit Sokhranivka. După cum menționează publicația italiană Il Fatto Quotidoano, transportul de gaze a fost deviat prin punctul de intrare Sudzha, “ deocamdată fără consecințe semnificative asupra livrărilor către Europa. Sancțiunile nu au nicio legătură: oprirea a fost decisă de operatorul ucrainean de transport al gazelor GTSOU, care a anunțat că trebuie să suspende fluxurile de la punctul de Sokhranivka din cauza acțiunilor forțelor de ocupație ruse. De altfel, traseul trece pe la stația de compresie Novopskov, traversând Donbasul, iar rușii ar sustrage o parte din gazul aflat în tranzit, pentru a-l direcționa către regiunile separatiste, ceea ce pune în pericol stabilitatea și siguranța întregului sistem de transport al gazelor, spune Kievul“.
Rămânând în domeniul energiei, publicația bulgară Dnevnik anunță că premierul Petkov a negociat cu SUA livrări de gaz lichefiat, mai ieftin decât cel cumpărat de la Gazprom. Livrările ar trebui să înceapă din iunie, s-a decis în urma întâlnirii pe care a avut-o la Casa Albă premierul bulgar, Kiril Petkov, cu vicepreședintele SUA, Kamala Harris.
“Războiul din Ucraina subminează proiectul iliberal al lui Viktor Orban”, opinează Foreign Policy. Dezbinând Grupul de la Visegrad, invazia Rusiei îi oferă Europei de centru șansa de a riposta. Războiul Rusiei din Ucraina pare să-i destrame reţeaua populistă, creând o prăpastie între Orbán și guvernele din regiune pe care el viza, pe vremuri, să le reunească: Republica Cehă, Polonia și Slovacia. În timp ce Ungaria a blocat sancțiunile UE în privința petrolului și a gazelor și refuză ca transporturile de armament spre Ucraina să treacă pe teritoriul său, Republica Cehă, Polonia și Slovacia se află în fruntea și în centrul eforturilor de ajutorare a Ucrainei. Toate cele trei țări trimit Kievului armament greu, iar Polonia este principala țară care pledează pentru un embargou al UE impus energiei ruse, comentează Foreign Policy.
Marea Britanie își consolidează relațiile de securitate cu două țări nordice, înainte ca acestea să anunțe o decizie privind posibila aderare la NATO. Potrivit BBC, Marea Britanie şi Suedia au semnat un acord bilateral de securitate, premierul suedez, Magdalena Andersson, declarând că, dacă una dintre cele două ţări este atacată, va fi asistată de cealaltă ţară. Potrivit informaţiilor, acordul bilateral este proiectat să acopere perioada între posibila cerere de aderare a Suediei la NATO şi momentul efectiv al accederii la Alianţa Nord-Atlantică. Un acord similar a fost semnat și între Marea Britanie și Finlanda. Invadarea Ucrainei de către Rusia a impus o regândire a modului în care Suedia și Finlanda își apără securitatea națională, comentează Reuters. Este de așteptat ca ambele țări să adere la NATO însă sunt îngrijorate de faptul că ar putea fi vulnerabile pe parcursul perioadei de procesare a cererilor, care ar putea dura până la un an.
În timp ce țările Uniunii Europene se confruntă cu un val de refugiați din Ucraina, Turcia se întreabă dacă nu ar trebui rediscutat Acordul de readmisie pe care l-a semnat cu UE și care previne trecerea migranților din Turcia către țările Uniunii Europene. Potrivit publicației turcești Habertürk, problema refugiaților „reprezintă o povară pe care Turcia o poate suporta tot mai greu, iar echilibrul între ce câștigă și ce pierde este tot mai mult în defavoarea Turciei. De asemenea, Uniunea Europeană nu și-a îndeplinit angajamentul de a reforma legislația privind uniunea vamală cu Turcia și liberalizarea regimului vizelor pentru cetățenii turci, pe motiv că 7 din cele 72 de criterii pe care Ankara trebuie să le îndeplinească pentru liberalizarea vizelor nu au fost realizate”. „Dacă dorește, UE ar trebui să ofere un buget pentru reconstrucția Siriei și mai exact pentru reconstrucția zonelor controlate de Turcia, deschizând astfel o cale parțială pentru trimiterea refugiaților acolo”, este una dintre soluțiile vehiculate în Turcia pentru atenuarea problemei refugiaților, mai notează Habertürk.
(Florin Matei, Agenția de Presă RADOR)