Acasa Revista Presei Revista presei internaţionale, 12 noiembrie 2021

Revista presei internaţionale, 12 noiembrie 2021

scris de Z.V.
28 afisari

Conferința climatică a ONU, criza provocată de Belarus la frontiera orientală a UE și valul pandemic din Europa de Est au fost subiectele abordate azi cu precădere în presa internațională.
Revista americană Foreign Policy consideră că la COP26 „discrepanța dintre vorbe și fapte e etalată din plin”. Până acum liderii mondiali s-au înțeles să „elimine treptat proiectele bazate pe cărbuni și gaze, să răspândească tehnologii mai curate prin noi standarde și politici globale și să oprească despădurirea până în 2030”. Însă angajamentele unora dintre cei mai mari poluatori precum China, Rusia, India, Arabia Saudită și Turcia fie lasă de dorit, fie nu sunt credibile. Iar continentul african încă se mai roagă de statele G20 (responsabile pentru 80% din emisii) să-și onoreze promisiunea din 2009 de a acorda 100 de miliarde de dolari pe an țărilor sărace pentru politici climatice. Cotidianul francez Le Figaro notează că SUA și China au adoptat o „declarație comună privind întărirea acțiunii climatice”. Deși cooperarea între primii doi poluatori ai planetei, până acum incertă, e o veste bună, termenii conveniți sunt mai degrabă evazivi: „să ia măsuri sporite pentru a crește ambițiile în cursul anilor 2020”. UE, pe de altă parte, cu toată retorica sa „verde”, merge în continuare pe mâna combustibililor fosili, semnalează portalul EUObserver. Comisia Europeană se pregătește să înmâneze Parlamentului European lista „Proiectelor de Interes Comun” (PCI) care cuprinde 30 de „mega-proiecte” pe bază de gaze în valoare totală de 13 miliarde de euro. Asta după ce peste 100 de ONG-uri îi ceruseră să elimine din PCI orice proiect implicând gazele; numai „șase dintre aceste proiecte pot emite împreună mai mult decât Danemarca și Austria luate la un loc – peste 87 de milioane de tone de CO2 pe an”. Portalul Politico scrie că la Glasgow au apărut primele proiecte de rezoluții, numai că ele lasă de dorit. În primul rând asistența financiară pentru țările sărace nu a fost convenită încă – „un acord esențial pentru succesul conferinței, dar și cea mai mare lacună a proiectului de rezoluție”. COP26 e o „tragedie în două acte în care țările bogate le înjunghie pe la spate pe cele sărace”, titrează la Londra The Guardian. Primul proiect de rezoluție întocmit „schițează în linii mari acordul final asupra căruia se consideră că diplomații ar putea consimți”, însă el „reflectă agenda țărilor bogate”. Mai important decât cuprinsul lui e ce nu cuprinde el: cele 100 de miliarde pentru statele sărace, acceptarea responsabilității financiare și morale de către marii poluatori, transparență, piața carbonului, nici un plan sau propunere de eliminare a combustibililor fosili, principiul că țările bogate trebuie să acționeze primele.
Un alt ziar britanic, The Telegraph, sesizează că Rusia se folosește de COP26 în cu totul alt scop: pentru a destabiliza UE. „Președintele rus Vladimir Putin și-a făcut un nărav din a lansa provocări în timp ce noi [puterile occidentale] suntem distrași”, aceeași tactică fiind utilizată și în 2014, când a invadat Crimeea în timpul Jocurilor Olimpice de iarnă de la Soci. Chiar dacă Belarusul e cel care dirijează emigranții spre granița Poloniei, liderii UE „sunt convinși că dl Putin e implicat personal”. Postul italian Rai News avansează „două ipoteze privind implicarea Rusiei: fie Putin îl dirijează activ pe Lukașenko în încercarea de a destabiliza UE, fie pur și simplu stă pe margine, permițând dictatorului belarus să folosească emigranții împotriva UE, fără a-și folosi influența pentru a-l opri. Direct sau prin intermediul autorităților de la Minsk, Rusia ar încerca să testeze rezistența Uniunii Europene.” În SUA, The New York Times titrează că „UE este alături de Polonia în privința emigranților de la frontiera cu Belarus”. Miercuri „liderii UE au trecut peste disputele cu Polonia, exprimându-și solidaritatea cu eforturile ei de a-i ține la distanță pe emigranți”. UE ar urma să aprobe luni noi sancțiuni împotriva Belarusului, dar și împotriva companiilor aeriene care transportă călători la Minsk. Preşedintele belarus Alexander Lukaşenko a ameninţat să riposteze la orice sancţiune europeană, „suspendând funcţionarea gazoductului Yamal-Europa care livrează gaz rusesc Germaniei şi Poloniei”, transmite La Libre Belgique. În plus, el ar putea obstrucționa și traficul de mărfuri, completează Russia Today, consemnând totodată și poziția oficială a Moscovei: „e inadmisibilă utilizarea problemei migrației drept pretext pentru adoptarea de noi sancțiuni împotriva Belarusului”. Cotidianul rus Nezavisimaia Gazeta comentează că „Lukașenko a reușit să ajungă pe agenda internațională” și că acum „Minskul solicită dialog cu UE în termenii proprii”. Ce anume vrea să obțină Lukașenko explică britanicul The Financial Times: „distragerea atenției de la problemele politice interne, destabilizarea Poloniei și Lituaniei și însămânțarea discordiei în UE”. Soluția? „Polonia și UE au nevoie de o politică mai coordonată, mai rațională și în primul rând mai umană. Varșovia pretinde că are situația sub control. Dar e clar că nu. Ea ar trebui să înceteze să mai pozeze în unicul salvator al Poloniei și Europei în fața unei hoarde de venetici.”
Europa de Est se mai confruntă și cu un asalt al pandemiei, însă numai acolo unde rata vaccinării e slabă, scrie săptămânalul britanic The Economist. După un val-record de decese în ultimele săptămâni, situația începe să se amelioreze în Bulgaria, Letonia și România, numai că acum începe să se agraveze în Croația, Estonia, Lituania, Slovenia și Ucraina. În cazul României, „lipsa de entuziasm pentru vaccinare e un rezultat direct al deceniilor de neglijare de către stat: când guvernului pare că deodată îi pasă de tine, pentru prima oară în 30 de ani, normal că devii suspicios!” Publicația bulgară Darik anunță că Bulgaria a activat mecanismul de protecţie civilă al UE din cauza „deteriorării accentuate a situaţiei pandemice”. Prin intermediul acestuia Sofia poate primi oxigen, echipamente respiratorii, paturi de ATI și cadre medicale. Euronews reține că „sistemul de sănătate din România este în colaps”, drept pentru care Europa s-a angajat într-o „cursă a solidarității”, pacienți români fiind internați în Italia, Germania și Ungaria. În acest context, incendiul de la spitalul din Ploiești e semnalat de marile agenții de presă străine. The Associated Press titrează „Un al patrulea incendiu izbucnit într-un spital din România s-a soldat cu moartea a doi oameni”, menționând că „după incendiul de la Constanța de luna trecută președintele Klaus Iohannis a declarat că România «a eșuat în misiunea sa fundamentală, aceea de a-și proteja cetățenii»”. Reuters comentează că „chiar și înaintea pandemiei România dispunea de una dintre cele mai slabe infrastructuri sanitare din UE. În ultimii 30 de ani statul a construit un singur spital, alocă sănătății cel mai mic buget din UE și se confruntă cu o criză de medici și asistenți”. Agenția italiană ANSA explică contextul: „Sistemul sanitar din România e în colaps din cauza noului val puternic al pandemiei, cu ATI la saturație și zeci de pacienți transferați la spitale din străinătate”. AFP trece în revistă incendiile din spitalele românești, confirmând și ea că „România suferă din cauza unei infrastructuri spitaliceşti învechite, bugetul per capita alocat sănătăţii fiind cel mai mic din UE”. O analiză amplă a situației din România găsim în săptămânalul german Der Spiegel sub titlul „De la campion al vaccinării la cea mai mare rată a mortalității din lume”. „În România, unde teoriile conspirative și avertismentele Bisericii Ortodoxe alimentează incertitudinile, 65% din populație nu s-a vaccinat încă”. Statul e „perceput de mulți drept corupt și indiferent”, însă această situație e „agravată de știrile false despre vaccinare diseminate de preoții Bisericii Ortodoxe și de canale TV consacrate”. „În plus, există excepții semnificative de la regulile [anti-pandemie]: slujbele Bisericii Ortodoxe abia dacă au fost restricționate vreun pic.” Der Spiegel își începe și-și încheie articolul cu un caz concret: vizita unui echipaj de ambulanță din București acasă la un oarecare domn Florescu. Bolnav de Covid-19, pensionarul de 86 de ani, diabetic și nevaccinat, e găsit de paramedici fără cunoștință pe o canapea. „Exact în momentul în care paramedicii fac tot ce pot pentru a-l resuscita pe dl Florescu, Biserica Ortodoxă sărbătorește Sfântul Dumitru. Știrile TV arată câteva sute de oameni participând la slujba din fața Catedralei Patriarhale din București, deși măcar sunt în aer liber. La ora 20:21 dl Florescu e declarat decedat.”

Andrei Suba, RADOR

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult