Acasa Revista Presei Revista presei internaţionale – 12 octombrie 2021

Revista presei internaţionale – 12 octombrie 2021

scris de Z.V.
19 afisari

Evoluția pandemiei globale, tensiunile politice din UE, schimbarea climei și provocarea Beijingului sunt principalele subiecte oglindite azi în paginile presei internaționale.

Potrivit unui amplu studiu francez, „vaccinarea contra Covid-19 reduce cu 90% riscul de spitalizare pentru cei trecuți de 50 de ani”, inclusiv la infectarea cu varianta Delta, transmite France 24. Studiul, „cel mai mare din lume” de până acum, a implicat 22 de milioane de persoane și „confirmă alte observaţii făcute deja în Israel, Regatul Unit şi SUA” în privința eficienței vaccinurilor. Fapt confirmat și de „explozia” pandemiei, după cum se exprimă Euronews, referindu-se la România, în țări cu rată scăzută a vaccinării. „România, cu cea mai scăzută rată a vaccinării din UE, suferă de un virulent val patru care contrastează cu scăderea contaminărilor în alte părţi ale Europei. Spitalele sunt copleșite”. În România „câte un om murea din cauza virusului la fiecare șase minute în octombrie, iar scepticismul față de vaccin rămâne ridicat”, scrie și agenția Reuters. Cotidianul britanic The Guardian plasează România pe locul trei în UE la numărul săptămânal de cazuri noi per milion de locuitori (678), după Lituania și Letonia. În privința deceselor, România e pe primul loc în UE cu 14 decese pe zi per milion de locuitori, urmată de Bulgaria (13), Lituania (9) și Letonia (5). În aceste condiții, Radio Kossuth Budapesta subliniază că „Ungaria a fost prima ţară care s-a oferit să acorde ajutorul solicitat” de România, „încă de acum 10 zile, când a avut loc incendiul de la spitalul din Constanţa”. Au fost trimise medicamente şi aparate de ventilaţie și se discută transferul de pacienți în spitale din Ungaria. Site-ul elen Larissanet analizează „un tabel foarte interesant de la Institutul german Max Planck” privind corelația dintre reticența la vaccinare și numărul deceselor. „La un capăt sunt Bulgaria și România, cu aproape 40% din populație, iar la celălalt Malta și Spania, cu mai puțin de 5% din populație. Numărul de morți la un milion de locuitori e şi el proporţional: 13 în Bulgaria și România, doi în Spania și aproape zero în Malta.” Portalul european Euractiv remarcă și el situația „groaznică” din spitalele românești, pe fondul unei crize politice ce nu pare să aibă o „soluție rapidă”: „În acest puzzle politic complicat, al patrulea val pandemic a lovit foarte puternic România, determinând comparații cu situația din Lombardia din primăvara lui 2020”.

Un alt portal european, EUobserver scrie despre protestele masive pro-UE din Polonia de duminică, survenite „după ce Curtea Constituțională a țării, unde [partidul de guvernare] PiS și-a instalat loialiști, a hotărât că legislația poloneză deține primatul asupra legislației UE în acele domenii în care ele intră în conflict”. Poate această „escaladare gravă a unei dispute juridice cu instituțiile UE care durează de ani” să ducă la un „Polexit”? 88% din polonezi nu și-l doresc, dar pe de altă parte el nu necesită decât un vot de majoritate simplă în parlament. Britanicul The Financial Times își intitulează editorialul „O separare juridică de UE ar costa scump Polonia”. Verdictul Curții e „o amenințare directă la adresa sistemului juridic din UE. Regatul Unit s-a retras din UE, în timp ce Polonia își proclamă independența constituțională în interiorul ei. Ceea ce erodează din interior însăși integritatea uniunii. Din nefericire, polonezii vor trebui să plătească fanatismul guvernului: acum e de neconceput ca Bruxelles-ul să-i aprobe Poloniei un fond de redresare de 36 miliarde euro”. Ziarul spaniol La Razon comentează că „fără finanțare de la Bruxelles pentru a susține ambițiosul plan de redresare, PiS se confruntă cu un scenariu care ar putea slăbi atât partidul cât și UE”. Din Franța, Le Monde reproduce replica executivului UE: „Tratatele noastre sunt foarte clare. Toate deciziile Curții de Justiție a UE sunt obligatorii pentru toate autoritățile din statele membre, inclusiv instanțele naționale. Legislația UE are prioritate față de legislația națională, inclusiv dispozițiile constituționale”. Și nu e singura încercare la care e supusă unitatea UE, semnalează site-ul Politico. Britanicii s-ar putea pregăti să „suspende parțial protocolul post-Brexit privind Irlanda de Nord”, iar statele membre nu au convenit încă cât de departe să meargă cu răspunsul dacă Londra va „apăsa butonul nuclear”. Convenirea unei poziții comune a UE va fi un „act delicat de echilibristică”, întrucât unii membri se tem de un război comercial cu Regatul. Publicația bulgară Mediapool relatează că 10 state UE (Franța, Finlanda și opt țări est-europene inclusiv România) fac opinie separată și solicită ca energia nucleară să fie inclusă de UE printre sursele ecologice de energie, iar asta când „țări precum Germania și Austria sunt adversari acerbi ai acesteia, considerând-o o tehnologia riscantă”. Tot din Bulgaria, Sofia News Agency evidențiază decalajul est-vest din UE în privința reciclării deșeurilor. Bulgaria e la coada UE, reciclându-și doar 2,9% din deșeuri, față de media UE de 49,4%. „Până și România e înaintea noastră, deși doar la o diferență minimă – 3,5%.” Datele provin de la Eurostat și sunt pentru 2018. Conform acestuia, dacă în UE se generează în medie 5,1 tone de gunoaie per capita pe an, un bulgar produce anual 18,5 tone de gunoaie, iar un român 10,4 tone.

„Lumea a ajuns acum la «momentul adevărului» în privința protejării ecosistemelor ei vitale, a declarat șefa ONU pentru biodiversitate, Elizabeth Maruma Mrema”, transmite Reuters. „Lumea nu a realizat în 2011-2020 progresele necesare și nu e capabilă încă să protejeze ecosistemele, care reprezintă cheia bunăstării umane.” ONU speră totuși că până la primăvară va reuși să medieze încheierea unui pact global pentru biodiversitate. Publicația braziliană Folha Online asigură că la apropiata conferință climatică COP-26, Brazilia „va negocia o creștere a finanțării oferite de țările bogate pentru tranziția de mediu a ţărilor nedezvoltate”. Dar ea „nu va impune suplimentarea finanţării drept condiție pentru a se ajunge la acorduri, cum a procedat în 2019 la COP-25, la Madrid”, când „delegația braziliană a blocat discuțiile și a dus la eșecul conferinței”. The Guardian semnalează că, în mod paradoxal, o industrie care se ocupă cu atragerea atenției a trecut neobservată pe radarul ecologiștilor: „Industria publicității alimentează dezastrul climatic – și scapă nepedepsită”. „Consumul exagerat e inevitabil atunci când reclamele sunt într-atât de omniprezente și sofisticate”, iar, pentru a lupta cu criza climatică, „volumul consumului nostru trebuie să se reducă dramatic”. Alt cotidian britanic, The Telegraph, acuză guvernul de la Londra că-și exportă emisiile de carbon și apoi se laudă că le-a redus. „Închide o fabrică în Marea Britanie – unde electricitatea provine preponderent din gaze, centrale nucleare și surse regenerabile – și transferă producția în China, unde multă energie încă mai e produsă din mult mai murdarul cărbune, și iată cum ai mărit emisiile”.

Mult mai frecvent e pomenită însă China în presa americană. Revista Foreign Policy sesizează că marii investitori globali încep să se mute din China în India pe fondul intervenției etatiste a Beijingului în sectorul tehnologic. China se mai confruntă concomitent și cu o bulă imobiliară pe cale să explodeze, dar și cu o criză energetică. „Cum vor afecta piețele aceste crize cineze în cascadă nu e încă limpede, dar un lucru e cert”: o parte din capitalul care nu-și mai găsește loc în China s-a refugiat în India. O veste proastă pentru Beijing, dar poate și pentru New Delhi. „India nu e pregătită să absoarbă noile fluxuri consistente de capital. Rezultatul probabil va fi o bulă tehnologică a cărei spargere va afecta o societate obstrucționată de ravagiile pandemiei și de proasta guvernare persistentă”. În cotidianul The Wall Street Journal fostul secretar general al NATO Anders Fogh Rasmussen avertizează că „problema chineză e agravată de culcarea pe-o ureche a Europei”. E vremea ca europenii să se confrunte cu „noua realitate globală: America s-a întors, dar lumea s-a schimbat. În Europa mai există încă amenințări de securitate, nu în ultimul rând din partea Rusiei, dar pentru Washington prioritatea o constituie campania de hegemonie a Beijingului. Dacă SUA își pierde dominația în Indo-Pacific, acest fapt va declanșa o undă de șoc globală care va cuprinde și Europa.” Revista Foreign Affairs se întreabă dacă „Berlinul e capabil să adopte o politică fermă față de Beijing”. Un posibil răspuns e adaptarea politicii vest-germane „Wandel durch Annäherung” (schimbare prin cooperare) din vremea războiului rece, când Bonnul coopera cu state din blocul sovietic în schimbul unor concesii privind drepturile omului. Chiar dacă China nu e nicidecum totuna cu URSS, acea strategie ne poate aminti că „valorile și comerțul pot și ar trebui să meargă mână în mână”. Revista The Atlantic speculează că însuși Washingtonul nu înțelege cu adevărat problema Chinei și, în consecință, urmează o strategie greșită. Există indicii și analiști după care China „și-a atins deja maximul potențial economic, dar nu și-a atins încă potențialul maxim din punct de vedere politic și militar. E unul dintre motivele pentru care China devine acum și mai periculoasă”.

O altă revistă americană, The Hill, titrează „Occidentul trebuie să ajute Moldova acum”. Alegerea „celui mai pro-occidental guvern din istoria țării” constituie o „ocazie strategică pentru ca SUA să-și promoveze agenda de dezvoltare internațională și să consolideze capul de pod al democrației într-o regiune atât de critică”. A apărut acum „cea mai bună fereastră de oportunitate din ultimii 30 de ani pentru consolidarea instituțiilor și parteneriatelor, cât și pentru crearea unui tipar de bună guvernare în regiune”. Măsurile propuse în articol sunt „dublarea asistenței din partea tuturor partenerilor Moldovei”, un „angajament de a vaccina rapid întreaga țară cu vaccinuri occidentale” și intensificarea schimburilor comerciale.

Andrei Suba

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult