Acasa Revista Presei Revista presei internaționale, 12 septembrie 2023

Revista presei internaționale, 12 septembrie 2023

scris de Z.V.
52 Afisari

Recent încheiatul summit G-20 de la New Delhi suscită în continuare comentarii și analize.

„India a condus tot anul un mare festival diplomatic: peste 200 de întâlniri ale delegațiilor internaționale au avut loc în 60 de orașe din întreaga țară, culminând cu un summit final într-o capitală haotică care, timp de trei zile, a reunit șefi de stat din peste 40 de țări”, citim în El Mundo, care subliniază că G20 „s-a încheiat sub impresia unei realități globale fragmentate de blocuri din ce în ce mai marcate”. „Marile democrații își pierd influența în Africa, Orientul Mijlociu și America Latină în fața unor regimuri autoritare precum cel de la Beijing. Între timp, Sudul Global, unde se află țările în curs de dezvoltare, se mișcă cu o forță tot mai mare pe mai multe fronturi, cerând mai multă atenție și voce în aranjamentele guvernării globale.

„Un G-20 care dezvăluie pierderea influenței Occidentului”, crede publicația spaniolă, reamintind că summitul a culminat cu premierul indian Modi care i-a predat ștafeta brazilianului Lula da Silva, gazda summitul G-20 de anul viitor, la Rio de Janeiro.
Același Lula i-a făcut cu ochiul neașteptat lui Putin, absent la Delhi, asigurându-l că nu va fi arestat dacă va decide să călătorească în Brazilia.
La Stampa remarcă însă că președintele brazilian a revenit asupra declaraţiilor făcute în privința arestării lui Putin, afirmând că va fi la latitudinea sistemului de justiție al țării sale să decidă în privinţa arestării omologului rus, dacă va participa în 2024 la summitul G20 de la Rio. Lula a spus că speră că ”până atunci războiul se va termina”.

Kim Jong-un a plecat spre Vladivostok pentru a se întâlni cu Vladimir Putin, demersul înscriindu-se într-un presupus plan prin care Rusia ar urma să primească armament pentru războiul din Ucraina – aflăm din The Telegraph, care precizează că liderul nord-coreean caută să primească din partea Moscovei tehnologie legată de sateliți și de submarine nuclare în schimbul unor obuze de artilerie și al unor rachete antitanc. Pe „lista de dorințe” pe care Vladimir Putin ar putea-o prezenta liderului nord-coreean se află trei tipuri de armament: proiectile de artilerie de 122 mm și 152 mm și rachete de 122 mm, citim în „Bloomberg”, care amintește că Republica Democratică Coreeană este, de asemenea, una dintre puținele țări care deține stocuri mari de tancuri din epoca sovietică (de exemplu, T-54), precum cele pe care Moscova le-a dislocat în Ucraina. Kim Jong-un, care realizează prima sa călătorie în afara Peninsulei din ultimii patru ani, dispune de unele dintre cele mai mari stocuri de artilerie și rachete nedirijate, care ar putea fi folosite împreună cu armamentul din epoca sovietică pe care Rusia îl folosește pentru a ataca Ucraina.
Phenianul vrea să arate că are capacitate de acțiune dincolo de Asia de Nord-Est, titrează pe același subiect Le Monde. Coreea de Nord, aliniată cu China și cu Uniunea Sovietică în timpul Războiului Rece și mizând pe rivalitatea lor pentru a obține favoruri, nu mai este un „stat de gherilă” supraînarmat, este acum o ţară cu capacităţi nucleare şi balistice care îi conferă o pondere semnificativă. După cum reamintește cotidianul francez, apropierea de Moscova mărește statura geopolitică a lui Kim Jong-un și îi consolidează imaginea în ochii populației sale. Apropierea dintre liderii Chinei, Coreei de Nord și Rusiei ar putea avea ca rezultat manevre comune în jurul peninsulei – un răspuns clar la consolidarea cooperării militare dintre Coreea de Sud, Statele Unite și Japonia, decisă la summitul liderilor acestor țări de la Camp David din luna august a acestui an – conchide Le Monde.

Liberation scrie despre comemorarea unui alt 11 septembrie: cincizeci de ani de la lovitura de stat din Chile. Editorialistul cotidianului de stânga reamintește că înainte de 2001, când se vorbea despre „11 septembrie”, se făcea referire la anul 1973; lumea se gândea la Chile, la moartea lui Salvador Allende și la sfârșitul tragic și sângeros al „căii chiliene către socialism” pe care acest președinte încercase să o urmeze după alegerea sa în funcție, cu trei ani mai devreme. „Mai divizată ca niciodată, societatea chiliană amână astăzi procesul de reconciliere după tragicele evenimente de acum o jumătate de secol, perpetuând fracturile care au creat premisele zilei de 11 septembrie 1973”, este concluzia editorialului din Liberation.

Ruxandra Lambru, Agenția de presă RADOR

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult

BREAKING NEWS