Acasa Revista Presei Revista presei internaţionale – 13 aprilie

Revista presei internaţionale – 13 aprilie

scris de Z.V.
50 Afisari

Războiul din Ucraina, scurgerea de informații secrete de la Washington și raporturile dintre Occident și China continuă să preocupe presa internațională în cea mai mare măsură.

Revista presei

Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a deschis o anchetă privind apariţia în mediul online a unei înregistrări video cu execuția brutală a unui soldat ucrainean, transmite agenţia ucraineană RBC. „E vorba despre o execuție ilegală comisă de către un terorist, o nouă încălcare a tuturor normelor posibile și imposibile ale războiului”, a comentat instituția. Președintele Volodimir Zelenski a reacționat la execuția prin decapitare afirmând că nimeni nu ar trebui să ignore lejeritatea cu care ucid militarii ruși și a subliniat că videoclipul respectiv prezintă Rusia așa cum este: „Pentru invadatori oamenii nu există, lor nu le pasă de fii, de frați și de copii. Acesta nu e un incident, nu este un simplu episod. S-a mai întâmplat, s-a întâmplat la Bucea. De mii de ori. Fiecare trebuie să reacționeze, fiecare lider”. O altă agenţie ucraineană, Ukrinform, semnalează că „SUA își vor consolida prezența militară permanentă în Polonia prin transferul suplimentar al câtorva mii de soldați, precum și prin înfiinţarea unei baze militare și a unor depozite de armament”, citându-l pe premierul polonez, aflat în vizită la Washington. Mateusz Morawiecki a precizat că Polonia îi propune Americii un „parteneriat strategic la toate nivelurile posibile”, care va constitui un „vaccin împotriva imperialismului rus”. Pe de altă parte, relatează agenția poloneză PAP, în urma protestelor agricultorilor din mai multe state est-europene, Varșovia se va „consulta cu Cehia, România, Bulgaria și Slovacia cu privire la o moțiune comună către UE vizând revizuirea taxelor vamale la cerealele ucrainene”. Scopul moțiunii ar fi „distribuirea mai uniformă a acestor produse (cereale ucrainene)” între statele UE. Un alt motiv de tensiune în UE raportat la războiul din vecini este politica externă a Ungariei, care nu s-a dezmințit nici miercuri. Astfel, scrie ziarul Népszava, ministrul de externe al Belarusului vizitează Budapesta pentru a prezida alături de omologul său ungar ședința „Comisiei mixte Ungaria-Belarus pentru cooperare economică”. De altfel, „ministrul ungar de externe se află astăzi în vizită la Moscova, unde a făcut mai multe anunţuri legate de energie”. „Prezența oaspetelui de la Minsk poate fi oarecum neplăcută, deoarece Belarus joacă în mod persistent rolul de aliat și partener tăcut al Rusiei în războiul împotriva Ucrainei”, apreciază publicația ungară. Săptămânalul german Der Spiegel dezvăluie un caz similar, implicând de data aceasta o companie privată. Austriacul Siegfried Wolf, director la Porsche, „vrea să reconstruiască sectorul automobilistic al Rusiei sancționate din cauza războiului, utilizând know-how-ul unor companii germane precum Volkswagen. El chiar și-a pledat planul într-o scrisoare trimisă direct lui Putin – și i-a cerut un credit de 800 de milioane de euro”. Între timp, o mult discutată contraofensivă ucraineană de primăvară s-ar putea transforma într-una de vară, consemnează Ukrainska Pravda. Informația provine de la premierul Ucrainei, Denis Şmihal, aflat acum într-un turneu oficial în SUA și Canada. El a declarat că „toți prietenii și partenerii noștri înțeleg clar că, pentru a declanșa o contraofensivă, trebuie să fim pregătiți 100% și chiar mai mult”, asigurând că „presiunea de a lansa o contraofensivă vine din interiorul societății ucrainene”, nu din partea partenerilor externi. Revista americană Foreign Affairs consideră că această contraofensivă e „cea mai bună șansă a Ucrainei” de a obține o victorie, fie ea și imperfectă, care „poate pune capăt războiului cu Rusia”. „O cale ucraineană către victorie e perfect plauzibilă – deși nu către o victorie atât de completă pe cât le-ar plăcea Kievului și susținătorilor lui. Ceea ce face cu atât mai important să fie luate în calcul definiții mai limitate ale victoriei.”
Între timp continuă să facă vâlvă o scurgere de documente secrete ale spionajului american, arată cotidianul francez Le Figaro. „Zeci de fotografii de documente circulă de cel puţin câteva săptămâni pe reţelele sociale şi serviciile de mesagerie. Pentagonul a spus că se străduie să determine dacă documentele sunt autentice şi că cel puţin unul dintre ele pare să fi fost modificat.” În acest context, „opoziţia sud-coreeană a cerut Seulului să deschidă o anchetă după scurgerea de documente care par să indice că Washingtonul şi-a spionat aliatul asiatic”. The Financial Times explică însă de ce crede că e normal ca SUA să procedeze astfel: „Dacă există vreun aliat pentru a cărui spionare SUA pot fi iertate, acela e Republica Coreea. Nu pentru că cele două țări n-ar fi apropiate. Nu pentru că Seulul n-ar fi de încredere. Ci pentru că miza e pur și simplu prea mare pentru a nu proceda astfel. Coreea de Sud e în continuare în stare de război cu Coreea de Nord înarmată nuclear, iar SUA s-au angajat public să o apere militar.” Printre revelațiile acestei scurgeri, notează agenția Reuters, se numără faptul că „Serbia, una dintre puţinele ţări din Europa care au refuzat să sancţioneze Rusia pentru invazia din Ucraina, a acceptat să furnizeze arme Kievului sau a trimis deja armament”. Site-ul bulgar 24 Chasa, citând „New York Times și câteva publicaţii românești”, scrie că și „România are un rol major legat de livrarea de arme din SUA și statele membre NATO din Europa, monitorizarea câmpului de luptă din Ucraina și pregătirea soldaților ucraineni”. Săptămânalul britanic The Economist apreciază că scurgerea ar putea fi „cea mai gravă din ultimul deceniu” și citează un expert după care ar putea fi „una din cele patru cele mai importante scurgeri de informații din acest secol”. O explicație ar fi că atentatele de la 11 septembrie 2001 au avut loc și din cauza unei cooperări mai slabe între diversele servicii de informații americane, iar rectificarea care a urmat a creat un „sistem mai predispus la scurgeri”.
„Franţa se justifică referitor la Taiwan după afirmația lui Macron: «Noi nu suntem adepţi fără discernământ ai SUA»”, titrează La Libre Belgique. „Franţa este un aliat «fiabil» al SUA, dar revendică faptul că nu «le urmează necondiţionat», a declarat miercuri o sursă diplomatică franceză.” Revista americană Foreign Policy îl acuză tranșant pe Macron că „i-a servit lui Xi Jinping un triumf strategic pe o tavă de argint”, remarcând totodată că „Europa e dezastruos de dezbinată în privința Chinei”. Portalul european Politico reține totuși că „planul controversat al cancelarului Olaf Scholz de a vinde Chinei o parte din terminalul de containere al portului Hamburg a devenit incert după ce autoritățile germane din sfera securității au declarat acea instalație «infrastructură esențială»”. Site-ul EUobserver consemnează că executivul UE neagă că vizita președintei sale la Beijing împreună cu Macron a fost un „dezastru” de PR, dat fiind că aceasta a admonestat China pentru „prietenia cu Rusia, pentru coerciția economică împotriva Europei și pentru abuzurile contra drepturilor omului”. Însă Macron a fost mult mai „prietenos”, iar „organele chineze de propagandă au avut o zi minunată” datorită lui. În ce privește SUA, cotidianul The Wall Street Journal găzduiește un editorial al fostului consilier de securitate națională John Bolton care pledează pentru o „nouă mare strategie americană pentru contracararea Rusiei și Chinei”. „Epoca post-război rece s-a încheiat. SUA și aliații lor nu-și permit să plutească în derivă fără țintă, în vreme ce plăcile tectonice ale istoriei se deplasează.”

(Andrei Suba, RADOR)

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult

BREAKING NEWS