Acasa Revista Presei Revista presei internaţionale, 13 august 2021

Revista presei internaţionale, 13 august 2021

scris de Z.V.
35 afisari

Mediterana este în flăcări, cu decese în Italia și în Algeria, din cauza incendiilor, titrează Euronews. Flăcările amenință și sudul Turciei, în timp ce nordul se confruntă cu inundații grave, ploile abundente provocând cel puțin două dispariții, adaugă Euronews.

În Grecia, o forță multinațională cu sute de pompieri din toată Europa și din Orientul Mijlociu s-a străduit să stingă flăcările imenselor incendii care au devastat păduri și case, în timp ce Italia se confruntă cu temperaturi extrem de ridicate și cu propagarea rapidă a incendiilor, iar Spania și Portugalia au declarat alertă de incendii, pe fondul unui val de caniculă care va dura până luni, scrie The Associated Press. Agravarea secetei și a caniculei au provocat, de asemenea, incendii, în această vară, în vestul SUA și în regiunea rusă Siberia, iar oamenii de știință spun că nu există nicio îndoială că schimbările climatice cauzate de arderea cărbunelui, a petrolului și a gazelor naturale determină astfel de episoade extreme, notează The Sentinel Record. Incendii devastatoare au mistuit întinderi mari de teren și în Peninsula balcanică, majoritatea țărilor din regiune fiind afectate, notează Emerging Europe. Deși nu se bucură de același nivel de acoperire media ca Grecia, una dintre numeroasele țări din Balcanii de Vest care luptă în prezent cu incendii la scară catastrofală este Bosnia și Herțegovina, unde flăcările s-au intensificat în partea de sud-est, iar regiunea de est a Macedoniei de Nord a fost, de asemenea, copleșită de flăcări, detaliază Emerging Europe. Toate aceste situații au testat solidaritatea balcanică și i-au dezvăluit limitele, punând în discuție necesitatea creării unui mecanism comun de reacție și ajutor în situații de urgență, conchide Emerging Europe.

În Polonia, deputații s-au pronunţat, în majoritate, în favoarea unui proiect de lege pe care opoziţia îl denunţă ca fiind o manevră pentru a reduce la tăcere un canal de televiziune deţinut de un grup american, care nu adoptă o atitudine pro-guvernamentală, informează Le Monde. Este clar că obiectivul real al proiectului de lege este de a reduce la tăcere presa care critică puterea, opinează Gazeta Wyborcza. Comisia Europeană a denunţat „semnalul negativ” privind libertatea presei dat de votarea acestui text controversat, menționează La Libre Belgique. Avem nevoie de o lege privind libertatea media în toată UE pentru a apăra libertatea media şi a susţine statul de drept, a reacţionat vicepreşedintele executivului european, Vera Jourova, citează ziarul belgian. La rândul său, Washingtonul s-a declarat „profund tulburat” de proiectul de lege din Polonia, considerând că amenință libertățile mass-media, adaugă The Guardian. Oare încheie Polonia 200 de ani de libertate de exprimare? întreabă EUObserver și opinează că actuala coaliție de guvernământ a țării ar viza o „putinizare” a presei.

În lupta contra pandemiei, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a anunţat lansarea unor noi teste clinice pentru a măsura eficacitatea a încă trei medicamente contra Covid, în speranța găsirii unor mijloace suplimentare pentru a diminua mortalitatea şi durata spitalizării, anunță Le Soir. Testele clinice se vor desfășura în peste 600 de spitale din 52 de țări, cu 16 țări mai mult decât în prima fază, între țările participante numărându-se și România, precizează La Nacion. După un start lent, campania de vaccinare a UE anti-Covid-19 s-a transformat într-un succes, constată Financial Times. Blocul comunitar, în ansamblu, a depășit SUA în ceea ce privește prima și a doua doză la 100 de persoane și ar trebui să depășească Marea Britanie, în câteva săptămâni, Spania, Portugalia și Danemarca fiind deja în avans, subliniază ziarul britanic. UE și-a îndeplinit obiectivul de a administra o doză la 70% dintre adulți până în iulie și ar trebui să-și atingă următorul obiectiv, cel de vaccinare completă a 70%, în următoarele șapte săptămâni, adaugă Financial Times.

Beijingul și Moscova își afişează alianța militară printr-un exercițiu comun major, informează Courrier International. Exercițiile militare de mari dimensiuni ruso-chineze, denumite Zapad/Interaction-2021, se desfășoară între 9 și 13 august, în nord-vestul Chinei, relatează Kommersant. Exercițiul militar comun ruso-chinez stârnește neliniștea SUA, care sunt îngrijorate că forțele chineze și ruse vor exersa coordonarea misiunilor și desfășurarea de operațiuni comune, comentează Financial Times. Deși Moscova și Beijingul insistă asupra faptului că relația lor nu este o alianță formală de apărare, analiștii occidentali consideră că aceste două armate şi-ar putea acorda acces reciproc la sistemele de comunicații electronice și ar putea construi structuri comune de comandă, după ce presa militară chineză a relatat că soldaților ruși li se va oferi, pentru prima dată, acces la vehiculele blindate chineze, atenționează ziarul britanic.

Când militarii chinezi și ruși au început exerciții comune, în 2005, s-au asociat doar la exercițiul anual al misiunii de pace în cadrul Organizației de Cooperare de la Shanghai, axat în mod tradițional pe combaterea insurgențelor din Asia centrală, amintește Financial Times. Dar, din 2012, Rusia și China desfășoară periodic exerciții navale bilaterale și, din 2018, armata chineză a participat la trei dintre exercițiile strategice anuale ale Rusiei. Cu toate acestea, este de așteptat ca armata chineză să renunțe la un mare exercițiu care va avea loc în vestul Rusiei anul acesta, deoarece, crede Financial Times, Beijingul va dori să evite să alimenteze preocupările țărilor NATO cu privire la puterea militară chineză.

Cristina Zaharia, RADOR

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult