Acasa Revista Presei Revista presei internaționale – 13 decembrie

Revista presei internaționale – 13 decembrie

scris de Z.V.
102 Afisari

Uniunea Europeană stabilește reguli mai stricte privind confiscarea bunurilor obținute din infracțiuni sau aflate sub sancțiuni, ceea ce ar facilita blocarea activelor unor entități din Rusia sau Belarus.

Potrivit Reuters, „Uniunea Europeană a ajuns la un acord asupra unor reguli pentru a face mai eficiente înghețarea și confiscarea bunurilor obținute din infracțiuni. Regulile vor spori și capacitatea țărilor UE de a identifica activele persoanelor din Rusia sau Belarus care fac obiectul unor sancțiuni. Negociatorii Parlamentului European și cei ai guvernelor UE au ajuns la un acord privind regulile minime la nivelul UE privind urmărirea, identificarea, înghețarea, confiscarea și gestionarea bunurilor infracționale. Normele vor garanta că activele pot fi înghețate rapid și vor extinde infracțiunile reglementate de legislația UE existentă pentru a include traficul de persoane, droguri și arme de foc”. De asemenea, „stabilesc măsuri mai severe pentru cazurile în care o terță persoană ajută la eludarea confiscării bunurilor. Persoanele și companiile care profită din eludarea sancțiunilor își vor vedea câștigurile confiscate în același mod ca și cele ale cartelurilor drogurilor”, sintetizează Reuters.
Președintele ucrainean se află la Washington, ca parte a unui efort de a convinge Congresul SUA să aprobe ajutorul militar blocat, destinat țării sale, transmite BBC. „Înainte de o întâlnire cu membri ai Congresului, Volodimir Zelenski a declarat că singurul care beneficiază de impasul de la Capitoliu este președintele Putin. Casa Albă a subliniat că Rusia speră ca problemele legate de ajutorul american să îi fie în avantaj pe câmpul de luptă. Republicanii doresc ca orice nou ajutor american să fie aprobat împreună cu modificări în politicile de imigrație. O parte dintre parlamentari, pro-Trump, se opun acordării de asistență către Ucraina”. Pe fondul vizitei președintelui ucrainean, SUA anunță noi sancțiuni împotriva furnizorilor de arme ai Rusiei, informează Associated Press. Administrația Biden a inclus sute de persoane și firme, din Rusia, China, Turcia și Emiratele Arabe Unite pe lista entităților cărora li se aplică sancțiuni economice și diplomatice pe motiv că furnizează Rusiei arme și echipamente militare folosite în invadarea Ucrainei.
Pe lângă luptele desfășurate în zonele de conflict și atacurile cu rachete și drone, Ucraina se confruntă și cu o serie de atacuri cibernetice, care au blocat serviciile furnizorului de telefonie mobilă Kiyivstar și pe cele ale băncii Monobank. Potrivit agenției ucrainene RBC, Oleh Horohovski, unul dintre acționarii băncii, a declarat că este vorba despre un atac masiv DDoS (Distributed Denial of Service), ținta atacului fiind „punctele de acces spre Amazon (bănci, site-uri)”. Totodată, unul dintre cei mai mari operatori de telefonie mobilă din Ucraina, Kyivstar, de asemenea, a fost vizat, marți, de un atac cibernetic, clienții reclamând că nu au semnal la telefon și nici acces la internet.
Noul premier al Poloniei, Donald Tusk, semnalează direcția pe care o va urma executivul său în ceea ce privește războiul din Ucraina, spunând că Polonia „va cere mobilizarea completă a lumii libere pentru a ajuta Ucraina”, scrie ziarul Korrespondent. Donald Tusk, care a devenit premier al Poloniei pentru a treia oară, a declarat că țara sa și noul guvern de la Varșovia vor cere mobilizarea întregii lumi pentru a ajuta Ucraina în războiul cu Rusia. „Aceasta este o chestiune care trebuie să ne unească. Astăzi, îl vedem pe președintele Zelenski încercând să convingă din nou lumea că atacul Rusiei asupra Ucrainei este un atac asupra noastră a tuturor. Vom cere răspicat și ferm – și mă bazez pe cooperarea tuturor forțelor politice – mobilizarea completă a lumii libere, pentru a ajuta Ucraina în acest război”.
Pe frontul războiului dintre Israel și Hamas, forțele israeliene consideră că operațiunea în Gaza ar putea dura mai multe luni, pe fondul continuării luptelor violente. După cum reține The Guardian, ministrul israelian al Apărării, Yoav Gallant, a afirmat că pe parcursul următoarei faze a războiului vor exista lupte de o intensitate mai redusă împotriva unor nuclee de rezistență. Lupte puternice se duc în partea sudică a orașului Khan Yunis, a doua localitate ca mărime din Fâșia Gaza. AFP notează că “Două luni de atacuri aeriene, alături de invazia terestră, au cauzat moartea a peste 18.200 de palestinieni, potrivit Ministerului Sănătății din Gaza, condus de Hamas. Israelul a lansat campania după ce militanții Hamas au năvălit peste granița sa de sud pe 7 octombrie, ucigând 1.200 de oameni și răpind alte aproximativ 240”.
Bolile infecțioase fac ravagii în rândul populației din Gaza – avertizează responsabili locali din domeniul sănătății și organizațiile de ajutorare. Potrivit The New York Times, vremea rece și umedă, supraaglomerarea în adăposturi, lipsa alimentelor și a medicamentelor, apa murdară sunt factori de risc ce se adaugă crizei din Fâșia Gaza după mai bine de două luni de război. Cei care se îmbolnăvesc au opțiuni de tratament extrem de limitate, deoarece spitalele au fost copleșite de pacienți răniți în atacuri aeriene.
Israelul „începe să își piardă sprijinul” comunității internaționale prin bombardarea fără discernământ asupra Gazei, care a ucis mii de civili palestinieni, a declarat președintele american, citat de Reuters. Joe Biden a mai afirmat, la un eveniment de strângere de fonduri de campanie la Washington, că premierul Benjamin Netanyahu trebuie să-și schimbe linia dură a guvernului. La rândul său, premierul israelian, citat de Jerusalem Post, a admis că există diferențe de opinie față de americani în administrarea Fâșiei Gaza după război și a precizat că nu va admite să fie re-instaurată o Autoritate Palestiniană reformată iar zona să se transforme într-un „Fatah-stan” sau „Hamas-stan”.
Bulgaria este pe cale să renunțe la taxa pentru transferul de gaz rusesc, scrie cotidianul Dnevnik. La două luni după ce taxa a fost introdusă prin Legea de control privind implementarea măsurilor restrictive legat de acțiunile Rusiei, ce au destabilizat situația din Ucraina (Legea sancțiunilor), formațiunile GERB și Continuăm Schimbarea – Bulgaria Democrată transmit că renunță la taxa de 20 de leva MW/h pentru transportul gazelor prin Bulgaria. „Pentru taxa de transport de gaze, vom urma abordarea generală europeană. Această taxă nu ar trebui să fie unilaterală din partea Bulgariei, ar trebui să lucrăm cu Comisia Europeană”, a declarat Kiril Petkov, liderul formațiunii Continuăm Schimbarea – Bulgaria Democrată. Iar președintele GERB, fostul premier Boiko Borisov, a făcut o legătură între eliminarea taxei și negocierile Bulgariei pentru aderarea la Schengen: „Suntem destul de aproape de Schengen. Orice variante, cum ar fi taxa, ne-ar putea împiedica în ultimul moment. Am decis să aplicăm abordarea europeană”.
Tot din presa de limbă bulgară aflăm că administrația de la Sofia este ferm împotriva noilor condiții pentru Schengen, anunțate de Austria. Potrivit Mediapool, care îl citează pe premierul Nikolai Denkov, Bulgaria nu va accepta condiții suplimentare, cum ar fi acceptarea de migranți suplimentari, pentru a deveni stat membru Schengen. În plus, Bulgaria va insista să intre în zona de liberă circulație și cu granițele sale terestre, pentru că tocmai acest lucru ar înlesni afacerile. „Rămâne însă problema cozilor lungi la frontierele terestre, care este în mare parte o problemă pentru business, a adăugat premierul. Potrivit acestuia, este o problemă nu numai pentru afacerile bulgare, ci și pentru cele austriece. Prin urmare, continuăm negocierile în ideea că putem avansa și în această direcție”. Premierul a spus însă că Bulgaria va accepta cererile Vienei de a întări paza la frontieră. În ultima perioadă, Austria și-a schimbat poziția și a anunțat că ar putea admite Bulgaria și România în Schengen cu granițele lor aeriene, dar în anumite condiții, una fiind să accepte mai mulți refugiați, mai amintește Mediapool.
Urmărind cele mai recente evoluții geopolitice legate de relațiile Ankarei cu organizațiile și țările partenere din occident, ziarul turcesc de opoziție Cumhuriyet se întreabă dacă Grecia a devenit „noul avanpost’ din est. „Semnele de întrebare se înmulțesc pe măsură ce încercăm să înțelegem mesajele de la întâlnirea dintre Erdoğan și Mitsotakis din 7 decembrie. Pe arena internațională, Turcia nu mai este văzută ca o parte a Occidentului ci ca o parte a Orientului Mijlociu. Văzând cum Turcia se identifică tot mai mult cu o țară a Orientului Mijlociu, Occidentul pare să fi mutat zidul de la Hakkari (provincie din extremitatea orientală a Turciei, la granița cu Iran și Irak) la Edirne (provincie din vestul Turciei, la frontiera cu Bulgaria și Grecia). La granița cu Grecia de lângă Edirne nu s-a construit doar un gard de sârmă ci un zid de nedepășit, gros de doi metri, format dintr-o pădure de sârmă!” În acest context, se pune următoarea întrebare: „Avanpostul NATO, zidul extern al Europei nu a ajuns să fie Grecia? În momentul în care intră în ecuație și cele aproape zece baze construite de SUA la Alexandroupoli, întrebarea devine și mai complexă”, cometează Cumhuriyet./fmatei

(Florin Matei, Agenția de Presă RADOR)

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult