Acasa Revista Presei Revista presei internaționale – 13 decembrie 2021

Revista presei internaționale – 13 decembrie 2021

scris de Z.V.
69 afisari

Evoluția pandemiei și efectele ei, tensiunile de la frontiera ruso-ucraineană, perspectivele politice din UE și starea democrației în lume sunt temele abordate cel mai frecvent de presa internațională în acest weekend.

Revista presei

Publicația italiană Il Fatto Quotidiano titrează „Pentru nevaccinaţi riscul de deces e de 16 ori mai mare decât pentru cei vaccinați cu trei doze”, citând ultimul raport al Institutului Superior de Sănătate din Italia. Conform acestuia, „la 5 luni de la vaccinarea cu două doze eficiența prevenirii infectării scade de la 74% la doar 39%”. Totuși, protecția „faţă de o formă gravă a bolii scade după 5 luni de la 93 la 84%”. După doza a treia eficiența vaccinurilor creşte din nou în ambele cazuri ajungând la „77%, respectiv 93%”. Într-un interviu acordat săptămânalului german Der Spiegel fondatorul companiei BioNTech, Uğur Şahin, explică de ce doza booster trebuie administrată mai repede și apreciază că va fi necesară și o a patra doză. „Ultimele mutații ale virusului impun o nouă strategie de vaccinare. Din cauza variantei Omicron, două doze nu mai reprezintă acum vaccinarea completă. Dacă aceasta se va răspândi, logica științifică dictează administrarea dozei booster la numai trei luni după a doua.” Iar dacă Omicron va prevala, ar putea fi necesară în vară o altă doză booster, a patra. Și metodologia după care ne ajustăm măsurile anti-pandemie ar trebui modificată, scrie cotidianul american The New York Times: „numărul spitalizărilor a ajuns acum un indicator mai bun al impactului pandemiei”. Un caz pozitiv de Covid-19 depistat la un vaccinat nu e același lucru cu un caz depistat la un nevaccinat, iar acum „în zonele cu vaccinare ridicată o creștere a cazurilor nu semnalează neapărat o creștere corespunzătoare a spitalizărilor și deceselor. Atunci când creșterea cazurilor nu mai poate prezice adecvat și creșterea spitalizărilor, dependența măsurilor doar de numărul cazurilor nu mai reprezintă o politică de sănătate publică eficientă.” Un exemplu e Singapore, care nu-și mai raportează zilnic numărul de cazuri, ci doar al spitalizărilor. Cu o rată a imunizării excelentă, țara a raportat în ultima lună 41.632 de cazuri, din care 98,7% asimptomatice sau cu simptome ușoare, subliniază New York Times. Cotidianul britanic The Telegraph e indignat de noile restricții adoptate de guvernul britanic, tocmai pentru că „numărul spitalizărilor e foarte redus”. Motivul real ar fi teama cabinetului de nu fi acuzat de incompetență, drept pentru care „preferă să ne frâneze redresarea și să ne îngrădească drepturile civice decât să se confrunte cu cel mai mic risc de a părea delăsător”. Interdicțiile pandemice au demonstrat că „avem o toleranță aproape nelimitată pentru autoritarism. După ce am luptat două războaie mondiale și un război rece în numele libertății individuale, pare acum că ne-am pierdut orice interes pentru acest concept. Ce adunătură de slugi am devenit!”
„Rusia se va confrunta cu consecinţe grave şi costuri enorme dacă Vladimir Putin va ataca Ucraina, se arată în declaraţia liderilor G7 reuniţi la Liverpool”, transmite agenția britanică Reuters. „Cele mai influente democrații ale lumii vor adopta o poziție împotriva agresorilor care caută să submineze libertatea și vor transmite un mesaj clar, avertizând că formăm un front unit”, a declarat și ministrul britanic de externe Liz Truss, gazda reuniunii, citată de portalul european Politico. Ea a propus totodată „reducerea dependenţei strategice” şi consolidarea „arhitecturii de securitate” a marilor puteri democratice în faţa „regimurilor autoritare”, completează La Libre Belgique. Între timp, serviciul de informații al armatei ucrainene a avertizat că „Ucraina nu se va putea apăra de Rusia fără sprijinul Occidentului”, citat de postul ucrainean RBC. „Nu există suficiente resurse militare pentru a respinge un atac rusesc la scară largă fără sprijinul forțelor occidentale. Credeți-mă că, fără asigurarea de rezerve, nu există vreo armată în lume care să poată rezista”, a precizat șeful serviciului. Totodată ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba exclude, într-un editorial publicat de revista americană Foreign Affairs, posibilitatea ca Ucraina să accepte concesii unilaterale la negocierile cu Moscova. Potrivit ministrului, experiența Transnistriei ocupate arată că negocierile cu separatiștii și neutralitatea nu garantează restabilirea integrității teritoriale. „Țările Europei de Est au criticat dur propunerea președintelui SUA, Joe Biden, de a începe un dialog între Rusia și NATO privind situația din Ucraina”, transmite agenția Bloomberg, citând surse diplomatice. „Flancul estic” al NATO e îngrijorat de concesiile la care ar putea duce negocierile cu Rusia. Pe de ală parte, „Biden îi promite sprijin deplin lui Zelenski în fața hărțuirii militare a Rusiei”, titrează publicația spaniolă ABC. Biden l-a informat pe Zelenski despre „cele mai severe sancțiuni văzute vreodată”, dacă Rusia ar ataca Ucraina. Însă ce nu are Biden încă în vedere e să trimită trupe în Ucraina pentru a o apăra. Opţiunea „nu e pe masă” în prezent, a declarat el. În SUA, The Washington Post consideră că „Biden se izbește de o dilemă: în ce măsură îl poate mulțumi SUA pe Putin și ce concesie plauzibilă ar fi suficientă pentru ca el să se potolească?” Dacă „niște tratative cu rușii și eventuale concesii care ar răspunde temerilor lui Putin ar putea preveni un nou război în Europa”, Putin nu va fi totuși „niciodată mulțumit până când nu va readuce Kievul pe orbita Rusiei, iar el nu trebuie recompensat prin niciun compromis pentru intimidarea la care recurge”. Un alt ziar american, The Wall Street Journal, arată că „o invazie în Ucraina ar fi o capcană pentru Putin”, întrucât „Rusia nu poate fi un imperiu fără ea, dar dacă o cucerește nu va ajunge nici măcar o mare putere”. „Moscova e mult prea dependentă de produsele de primă necesitate, iar pandemia a slăbit sprijinul populației pentru un regim care se bucură de prestigiu internațional, dar de prea puțin altceva. Orice operațiune armată în Ucraina va aduce economia rusă pe marginea prăpastiei, dacă nu dincolo de ea.”
„Noul cancelar german, Olaf Scholz, îşi face vineri intrarea pe scena europeană prin vizite la Paris şi Bruxelles pentru a-şi prezenta marile ambiţii pentru Europa”, comentează cotidianul francez Le Figaro. „De acum, Berlinul doreşte în sfârșit «evoluţia UE spre un stat federal», funcţionând descentralizat. O iniţiativă care depășește propunerile de integrare ale Parisului. E o deschidere a Germaniei spre Franţa pentru a lucra la coeziunea unei Europe slăbite de regresul statului de drept și riscul de marginalizare geopolitică.” „Franța și Polonia vor fi axele politicii europene a Germaniei după Merkel, un triunghi, triunghiul Weimar, pe care Helmut Kohl l-a activat în 1991 pentru a promova eforturile de integrare a polonezilor în UE și care a căzut ulterior în uitare”, scrie și cotidianul spaniol El Mundo. În ce-l privește, „Macron va fi în elementul său în fruntea UE”, consideră ziarul ungar Népszava. „Scopul Franţei este crearea unei Europe care este puternică în lume, este absolut suverană, liberă în deciziile sale şi care îşi conduce propriul destin”, a declarat Macron, prezentând programul preşedinţiei franceze a Consiliului UE. Situația în UE „e însă fragilă și inflamabilă, deoarece cele mai turbulente țări, Polonia și Ungaria, au intrat în opoziție frontală cu instituțiile europene. Ele dau tot mai multe lovituri statului de drept, atacând independența justiției și a presei și contestând prevalența dreptului UE asupra dreptului lor intern”, avertizează un alt ziar francez, Les Echos. În Spania, La Razon comentează privitor la o decizie „ambiguă” a curții constituționale ungare referitoare la dreptul de azil că „dacă Budapesta decide să înceapă să nu asculte de hotărârile Curții de Justiție a UE, aceasta ar urma Poloniei, a cărei Curte Constituțională contestă predominanța dreptului comunitar asupra dreptului național, principiu fundamental al UE. Deriva autoritară a celor două țări îngrijorează de ani de zile”. Reuters relatează „cum a ratat Polonia șansa de a primi miliarde din fondul UE de redresare”: poziția bătăioasă a Poloniei la tratativele cu Comisia Europeană privind independența justiției „a exclus speranțele vreunei înțelegeri care ar fi putut debloca cele 36 de miliarde de euro alocate Varșoviei pentru redresarea post-pandemie”.
„Preşedintele american a încheiat vineri cu rezultate mixte conferința sa virtuală pentru democraţie”, scrie La Libre Belgique, arătând că „lista invitaților – circa 100 de guverne, ONG-uri și companii – a provocat furia celor excluşi, în frunte cu China şi Rusia”. Britanicul The Financial Times crede că dacă SUA vor să promoveze democrația în lume atunci trebuie s-o facă mai degrabă prin puterea exemplului. Inițiative precum conferința pentru democrație „riscă să provoace contra-alianțe. Ambasadorii rus și chinez la Washington au făcut gestul neobișnuit de a publica împreună un articol în care acuză administrația Biden că incită la o «confruntare ideologică» după modelul războiului rece”. The Washington Post apreciază că „protestele lor sună fals, desigur, dar grăitor: în ciuda regresului recent, democrația e încă un concept suficient de popular în lume pentru ca până și despoții să se simtă nevoiți s-o mimeze. Auto-contradicția și ipocrizia Rusiei și Chinei depășesc de departe orice scăpări de care Biden se va fi făcut vinovat”. Jurnaliștii Maria Ressa și Dmitri Muratov primesc Premiul Nobel pentru Pace 2021 la Oslo, „pentru eforturile lor de a proteja libertatea de exprimare, o condiție preliminară pentru democrație și pentru pacea durabilă”, transmite Euronews. În același timp însă, Înalta Curte britanică a decis că Julian Assange poate fi extrădat în SUA, unde e acuzat de spionaj în scandalul WikiLeaks, informează postul italian Rainews. „Riscul ca Assange să fie supus unor condiţii prea stricte de detenţie a fost exclus prin asigurările oferite” de SUA, a precizat instanța britanică. În editorialul său de duminică cotidianul britanic The Guardian pledează în schimb pentru eliberarea lui Assange. „Tentativa de a-l extrăda pe fondatorul WikiLeaks este un atac împotriva libertății presei, pe care administrația Biden a promis s-o promoveze. La conferința sa pentru democrație Biden și-a îndemnat invitații să «apere valorile care ne unesc», inclusiv libertatea presei. SUA [tocmai] s-au proclamat farul democrației într-o lume tot mai autoritară. Dacă Biden e serios în privința protejării capacității presei de a trage guvernele la răspundere, atunci el ar trebui să înceapă prin anularea inculpării lui Assange.” (Andrei Suba, RADOR)

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult