Potrivit raportului anual al Institutului Internațional de Studii Strategice (IISS), cheltuielile militare în Europa au crescut cu 11,4% în 2024, în contextul sprijinului acordat Kievului, fiind „cu 50% mai mari decât acum zece ani”, fără a ține cont de inflație, informează presa internațională.
Dar „cu presiunile bugetare care continuă în majoritatea țărilor europene, probabil că va fi dificil să se mențină o astfel de creștere”, consideră institutul din Londra, în raportul său privind „balanța militară”, care acoperă peste 170 de țări. Cheltuielile militare europene vor crește în 2024, dar pretențiile președintelui american Donald Trump ca acestea să fie de 5% din PIB sunt „de neatins în prezent”, a menționat institutul britanic, precizând că bugetul NATO ar putea crește cu 250 de miliarde de dolari dacă ar ajunge contribuția aliaților europeni la 3% din PIB, și cu 750 de miliarde de dolari dacă ar ajunge la 5%, scrie La Presse. Țările europene NATO trebuie să cheltuiască „mult mai mult” pentru apărarea lor, a reafirmat și secretarul general al Alianței, Mark Rutte, făcând ecou solicitărilor urgente în acest sens din partea președintelui american Donald Trump, completează La Tribune. Rutte a recunoscut, de asemenea, că membrii europeni și Canada și-au mărit deja în mod semnificativ cheltuielile pentru apărare. De când s-au angajat să cheltuiască 2% din PIB pentru apărare, în 2014, au cheltuit 700 de miliarde de dolari pentru apărare, anul trecut investind 485 de miliarde de dolari în domeniu, ceea ce reprezintă o creștere de aproape 20% față de 2023, explică 7Sur7. La nivel global, se prognozează o creștere a cheltuielilor pentru apărare cu 7,4% în 2024, ajungând la 2,4 trilioane de dolari, războiul din Ucraina, lansat în urmă cu aproape trei ani, conflictul dintre Israel și Hamas și tensiunile din regiunea Indo-Pacific determinând această creștere, notează Le Journal de Montreal. China, la rândul ei, și-a majorat bugetul de apărare cu 7% în 2024, la 235 de miliarde de dolari, adaugă ziarul canadian.
Președintele american Donald Trump a anunțat pe platforma sa de socializare, Truth Social, că a purtat o discuție telefonică cu omologul său rus Vladimir Putin, despre Orientul Mijlociu, energie, inteligența artificială, puterea dolarului și diverse alte subiecte, dar și despre Ucraina, propunându-i ca echipele de negociere să înceapă cât mai curând discuțiile, pentru a se pune capăt războiului, notează ABC News. De asemenea, Trump a avut o conversație și cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, în cursul căreia au discutat despre pregătirea unui document privind cooperarea economică şi de securitate între cele două țări, ca și despre oportunitățile de a atinge pacea, menționează Reuters. Anterior, noul secretar american al Apărării, Pete Hegseth, a folosit prima sa apariție pe scena internațională, pentru a face afirmații despre care experții spun că ar putea „zgudui” NATO, excluzând folosirea trupelor americane pentru a impune un potențial acord de pace în Ucraina, contextualizează The Times. Statele Unite nu consideră o eventuală aderare a Ucrainei la NATO ca fiind un rezultat realist al unei posibile încheieri negociate a războiului din Ucraina, a declarat Hegseth, în deschiderea unei întâlniri a grupului de contact care coordonează sprijinul militar pentru Ucraina, la Bruxelles. În schimb, toate garanțiile de securitate ar trebui să fie susținute de „forțe europene și non-europene competente”, a precizat el, citat de NBC News. Linia de contact dintre Ucraina și Rusia ar trebui să fie supusă unui control internațional, a spus Hegseth și a adăugat că, „în cadrul garanțiilor de securitate nu vor fi dislocate trupe americane în Ucraina”, subliniind că SUA vor o „Ucraină suverană și prosperă”, însă Europa va trebui, totuşi, să ofere Kievului partea „covârșitoare” a viitorului ajutor, reține La Libre Belgique. „Statele Unite rămân angajate în Alianță și în favoarea parteneriatului de apărare cu Europa, dar nu vor mai tolera o relație dezechilibrată, care să încurajeze dependența”, a avertizat Pete Hegseth, la Bruxelles.
Majoritatea europenilor consideră SUA mai degrabă ca „partener necesar”, decât ca „aliat”, potrivit unui sondaj publicat de Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR), opinie împărtășită de jumătate dintre participanții la sondaj și de majoritatea respondenților din țări în mod tradițional apropiate de SUA, informează Euronews. Sondajul a arătat, de asemenea, variații mari în percepția europenilor despre Europa și rolul acesteia în lume. Cel mai mare grup, așa-numiții „euro-optimiști”, consideră că UE este o mare putere, iar un colaps al ei este puțin probabil în următoarele două decenii. Aceștia reprezintă 30% dintre respondenți, cel mai mare grup fiind în Estonia, Danemarca, Spania și Portugalia. În schimb, 22% dintre respondenți sunt „euro-pesimiști”, care cred că UE nu este o putere și că este sortită colapsului, reține Euronews.
După ce au coprezidat summit-ul dedicat inteligenței artificiale, la Paris, premierul indian Narendra Modi și președintele francez Emmanuel Macron au mers să inaugureze împreună consulatul general al Indiei la Marsilia, anunță MesInfo. Macron și Modi au afișat apropierea și parteneriatul dintre țările lor, la Marsilia, un simbol al independenței Franței, într-un moment de confruntare dintre Statele Unite și China, observă Courrier International. Vizita premierului Modi în Franța va consolida capacitățile de apărare ale Indiei, odată cu finalizarea acordurilor pentru achiziționarea a 26 de avioane de luptă Rafale-M și a 3 submarine suplimentare din clasa Scorpene, în cadrul Proiectului-75 pentru Marina Indiei, stimulând parteneriatul strategic dintre cele două națiuni, crede India Today.
De la Marsilia, Narendra Modi a plecat spre Washington, pentru o vizită de două zile, ce curpinde o întâlnire cu președinte american Donald Trump, Times of India subliniind că această interacțiune va consolida un parteneriat important, iar vizita urmărește păstrarea avantajelor economice și strategice ale Indiei. Comerțul bilateral dintre Washington și New Delhi s-a situat la 129,2 miliarde de dolari în 2024, un record pentru parteneriatul lor, potrivit unui raport CNN. Perlele, pietrele semiprețioase, produsele farmaceutice și echipamentele electrice se numără printre produsele pe care SUA le importă din India, în timp ce New Delhi primește țiței și produse conexe, pietre prețioase, reactoare nucleare și echipamente electrice și medicale din SUA. Potrivit CNN, deficitul comercial dintre SUA și India s-a extins, India exportând cu 45,7 miliarde de dolari mai mult în Statele Unite decât a importat, în 2024.
În mijlocul unei escaladări a conflictului din Republica Democrată Congo, liderii africani se întâlnesc în acest weekend la Addis Abeba, pentru summit-ul anual al Uniunii Africane (UA), anunță La Croix. La sfârșitul summit-ului, va fi numit un nou președinte al Comisiei UA, care să-i succeadă lui Moussa Faki Mahamat, din Ciad, care a atins limita de două mandate pentru acest rol executiv, explică N’Djampost. Trei candidați concurează pentru postul de reprezentant de vârf al organizației pan-africane, de data aceasta rezervat unui reprezentant din Africa de Est: ministrul de Externe djiboutian, Mahmoud Ali Youssouf, fostul premier kenyan, Raila Odinga, și fostul ministru de Externe din Madagascar, Richard Randriamandrato, enumeră N’Djampost. Alegerile se desfășoară cu o majoritate de două treimi din statele membre cu drept de vot, excluzând țările suspendate, în prezent, în urma loviturilor de stat, precum Gabon, Mali și Niger.
Cristina Zaharia, RADOR
