Imaginile apocaliptice cu incendiile din Los Angeles au impresionat întreg mapamondul. „Asediat de flăcările mai multor incendii începând de marți, megaorașul continuă să-și numere morții”, notează Liberation citând surse americane; „bilanțul victimelor a crescut la 16 morți sâmbătă seara, pe 11 ianuarie.
Dar cifra s-ar putea schimba, salvatorii asistați de câini continuând să inspecteze molozurile în căutarea de cadavre sau rămășițe umane”. „În ciuda eforturilor a mii de pompieri la sol, incendiul s-a extins în nord-vestul Los Angeles-ului, iar acum amenință Valea San Fernando, dens populată, precum și Muzeul Getty și operele sale de artă neprețuite”. „Situația este încă critică, iar vântul va redeveni periculos”, avertizează Agenția Federală pentru Managementul Urgențelor. Liberation, făcând referire la imaginile apocaliptice care au făcut înconjurul lumii, remarcă faptul că legendarele ambuteiaje din orașul îngerilor au dispărut, iar locuitorii care se aventurează pe străzi poartă adesea măști pentru a se proteja de aerul poluat de vapori toxici.
La rândul său, Washington Post emite ipoteze privind cauza incendiilor, în baza investigațiilor oficiale și a propriilor cercetări. Analiza fotografiilor, a videoclipurilor, a imaginilor prin satelit și a comunicațiilor radio, precum și interviurile luate martorilor oferă noi dovezi că incendiul devastator a început în zona în care pompierii petrecuseră ore întregi cu șase zile mai devreme pentru a anihila un foc produs de scânteile artificiilor de Anul Nou. „Noul foc a început în vecinătatea vechiului incendiu, existând posibilitatea ca focul de Revelion să fi fost reaprins, ca urmare a condiților speciale – uscăciune și vânt puternic”, au spus experții citați de Washington Post, care amintesc de faptul că „din Colorado până în California și Hawaii, reaprinderea unor incendii anterioare a fost cauza unora dintre cele mai catastrofale și mortale incendii de vegetație din țară”. Vara trecută, oficialii din California au coordonat o campanie pe rețelele de socializare pentru a-i avertiza pe rezidenți că „terenul ars, dar aparent stins poate genera noi incendii mortale chiar și după săptămâni după ce cele vechi par să se fi stins, deoarece focul poate mocni nedetectat sub pământ sau în interiorul lemnului. În ciuda acestui fapt și a avertizărilor cu privire la vânt intens și periculos, un purtător de cuvânt al Departamentului de Pompieri din Los Angeles a declarat vineri pentru The Post că nu era practica departamentului să mențină patrule pe locurile de incendiu din trecut. „Identificarea originilor incendiilor va avea implicații uriașe și posibil costisitoare pentru stat și pentru modul în care gestionează riscurile tot mai mari de tragedii asemănătoare”, conchide ampla investigație consacrată incendiului din Los Angeles de Washington Post.
Preşedintele ales, Donald Trump, instrumentalizează dezastrul și îi acuză de incompetenţă pe politicienii din California din cauza modului în care au reacţionat la incendiile de vegetaţie din Los Angeles, aflăm din New York Times. Într-o postare pe reţelele sociale, republicanul se întreabă de ce aceştia nu au putut pur şi simplu să stingă flăcările. Guvernatorul statului California, Gavin Newsom, dar şi alţi oficiali locali au ripostat, declarând că Donald Trump nu a acceptat multiplele invitaţii transmise de aceștia de a veni în regiune pentru a constata direct amploarea dezastrului, mai scrie publicația americană.
Presa europeană se arată preocupată de declarațiile lui Elon Musk referitoare la politicieni de pe Bătrânul Continent. La Libre Belgique relatează că miliardarul american l-a numit sâmbătă pe fostul comisar european pentru afaceri digitale, francezul Thierry Breton, „tiran al Europei”, într-un nou schimb tensionat de opinii online între cei doi cu privire la sprijinul miliardarului pentru extrema dreaptă germană. Anterior, Breton descrisese remarca acestuia potrivit căreia „numai AfD poate salva Germania” drept „interferență străină”.
„Omule, interferența străină americană este singurul motiv pentru care nu vorbești nemţeşte sau ruseşte astăzi”, a replicat Musk, într-o aluzie la debarcarea americană în Franța în timpul celui de-al doilea război mondial. Disputa s-a încheiat cu Elon Musk făcând referire pe rețeaua X la „absurditatea uluitoare a lui Thierry Breton ca tiran al Europei”.
Cotidianul belgian amintește că Musk, un apropiat al președintelui american ales, Donald Trump, critică în mod regulat reglementările europene în domeniul digital, acuzând Bruxellesul de cenzură.
Cu câteva zile în urmă, publicarea unui articol în care miliardarul american a îndemnat la votul pentru partidul de extrema dreaptă Alternativa pentru Germania (AfD), a provocat demisia mai multor jurnaliști de seamă de la „Welt am Sonntag” și a declanșat o polemică amară în țară. Musk a ironizat această furtună mediatică, ne spune ABC: „La orele de vârf a prezenţei utilizatorilor pe reţeaua sa de socializare X şi care numără 210 milioane de internauţi, a prezentat o conversaţie în direct cu Alice Weidel, preşedinta AfD şi candidată la alegerile germane din 23 februarie, arătând că nu are nevoie de niciun ziar german pentru a interveni în campania electorală”. Musk a prezentat-o pe scurt pe Weidel drept „candidatul principal” și „cel mai popular” la această oră, în timp ce a acuzat-o pe Angela Merkel că a ruinat Germania prin deschiderea granițelor și forțând companiile energetice să treacă la energia solară și eoliană. Un purtător de cuvânt al Bundestagului a confirmat că a fost deschisă o anchetă pentru a stabili dacă discuția de pe platforma X a încălcat vreo regulă, mai notează cotidianul spaniol ABC.
„Suedia va trimite nave și aeronave pentru a sprijini patrula NATO la Marea Baltică”, titrează mai multe ziare europene, printre care și Le Monde, care precizează că anunțul vine după mai multe întreruperi ale cablurilor de telecomunicații și electricitate submarine din Marea Baltică în ultimele luni. „Guvernul a cerut Forțelor Armate Suedeze să furnizeze până la trei nave de război și o aeronavă de supraveghere aeriană și maritimă, ASC-890”, pentru a monitoriza infrastructura critică din Marea Baltică și „flota fantomă” rusă, a declarat premierul suedez Ulf Kristersson duminică. Pe 25 decembrie, cablul de alimentare Estlink 2 și patru cabluri de telecomunicații care leagă Finlanda și Estonia au fost avariate, la doar câteva săptămâni după ce două cabluri de telecomunicații s-au rupt în apele suedeze pe 17 și 18 noiembrie. Suspiciunea cu privire la incidentul din ziua de Crăciun a căzut asupra Eagle-S, un petrolier sub pavilionul Insulelor Cook despre care se crede că se numără printre navele fantomă folosite de Rusia. Finlanda a anunțat vineri că NATO va trimite două nave, în timp ce Forța expediționară comună condusă de Regatul Unit, care include statele nordice și baltice, precum și Țările de Jos, a anunțat luni că își va consolida supravegherea infrastructurii subacvatice în Marea Baltică. Tot un cotidian francez, Liberation, anunță că liderii țărilor NATO care se învecinează cu Marea Baltică se vor întâlni marți la Helsinki pentru a discuta despre securitatea în regiune, fiind așteptat secretarul general al NATO, Mark Rutte. Întâlnirea se va concentra pe „întărirea prezenței NATO în Marea Baltică și abordarea amenințării reprezentate de flota fantomă a Rusiei”, a declarat președintele finlandez Alexander Stubb într-o declarație citată de cotidianul francez.
Mai multe publicații străine relatează despre mitingul organizat duminică în București. Sub titlul: „România: proteste împotriva amânării alegerilor prezidențiale”, Euronews notează că zeci de mii de oameni au mărșăluit duminică în capitală ca protest împotriva deciziei Curții Constituționale de luna trecută de a anula alegerile prezidențiale, după ce populistul de extremă dreapta Călin Georgescu a apărut pe neașteptate drept favorit. „Protestul are loc la o lună după ce instanța supremă a făcut o mișcare fără precedent, anulând alegerile. Cu victoria sa de la primul tur din 24 noiembrie, Georgescu i-a surprins pe mulți, însă ulterior au apărut acuzații de încălcări ale alegerilor și ingerințe ruse”, adaugă Euronews.
„Weekend de proteste împotriva anulării turului doi al alegerilor prezidențiale din România” citim și pe pagina agenției RAI NEWS, care dă o cifră diferită a manifestanților – „câteva mii”, și explică: „Curtea Constituțională anulase votul din 24 noiembrie (turul I) cu doar două zile înainte de turul al II-lea programat pentru 8 decembrie, în care Georgescu s-ar fi înfruntat cu Elena Lasconi, o centristă moderată. Pe lângă pancarte și bannere cu referiri la decizia Curții Constituționale, manifestanții au adus și un sicriu fals pe care scria „Democrație”, remarcă publicația italiană.
Ruxandra Lambru, RADOR RADIO ROMÂNIA