Acasa Revista Presei Revista presei internaţionale – 13 iunie

Revista presei internaţionale – 13 iunie

scris de Z.V.
50 Afisari

NATO a început cel mai mare exercițiu aerian desfășurat vreodată, titrează Euronews. Exercițiul „Air Defender 23” coordonat de Germania se va desfășura până pe 23 iunie, mobilizând aproximativ 250 de avioane militare din 25 de state membre NATO și din statele partenere Japonia și Suedia, și este menit să arate puterea și unitatea alianței militare occidentale, pe fondul războiului din Ucraina, informează Euronews.

Manevrele servesc și pentru a vedea schimbarea radicală pe care Germania a înregistrat-o în chestiunile de apărare, de la izbucnirea invaziei ruse din Ucraina, opinează La Razon și amintește că Olaf Scholz, cancelarul german, a promis o schimbare radicală și a anunțat un fond de 100 de miliarde de euro în trei ani pentru echiparea și consolidarea forțelor sale armate și o creștere permanentă a cheltuielilor pentru apărare la peste 2%. În afară de Germania, vor avea loc exerciții în Cehia, Letonia, Estonia și peste Marea Baltică și Marea Nordului, surse NATO declarând că ideea este de a demonstra că prezența militară a Alianței Atlantice pe flancul său estic este aici pentru a rămâne, că Statele Unite se întorc în Europa și că NATO este capabilă să mobilizeze sute de avioane de luptă în câteva zile, menționează La Razon. În plus, următoarele discuții ale Grupului de Contact pentru Apărarea Ucrainei, cunoscut și sub numele de Formatul Ramstein, care reunește miniștrii apărării din aproximativ 40 de țări, sunt planificate pentru 15 iunie, Kievul și aliații săi occidentali urmând să analizeze detaliile unei potențiale „coaliții pentru avioane de luptă”, pregătirea piloților ucraineni și deschiderea unor centre de reparații pentru echipamentele militare occidentale, adaugă Euractiv citându-l pe ministrul ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov. În mai, Regatul Unit și Țările de Jos au convenit să construiască o coaliție internațională pentru a furniza Ucrainei avioane de luptă F-16 fabricate în SUA, inițiativa incluzând în prezent opt ​​țări europene – Marea Britanie, Țările de Jos, Polonia, Danemarca, Suedia, Belgia, Portugalia și Franța, plus SUA, amintește Euractiv.
Numărul armelor nucleare operaționale a crescut în 2022, în condițiile în care țările care deţin astfel de arsenale au implementat planuri pe termen lung de modernizare și sporire ale forțelor lor, a anunțat Institutul Internațional de Cercetare a Păcii de la Stockholm, SIPRI, reține The Guardian. Rusia și SUA dețin împreună aproape 90% din totalul armelor nucleare, scrie Reuters și adaugă că, într-un raport separat publicat luni, Campania Internațională de Abolire a Armelor Nucleare (ICAN) cu sediul la Geneva, a transmis că cele nouă țări deţinătoare de arme nucleare din lume au cheltuit anul trecut, în total, 82,9 miliarde de dolari pentru modernizarea și sporirea arsenalelor lor. Numărul total de focoase nucleare din cele nouă puteri nucleare – Marea Britanie, China, Franța, India, Israel, Coreea de Nord, Pakistan, Statele Unite și Rusia – a scăzut la 12.512 la începutul anului 2023, de la 12.710 la începutul lui 2022, dar, cu toate acestea, 9.576 se află în stocuri militare pentru uz potențial, cu 86 mai multe decât în urmă cu un an, precizează Le Monde.
Bruxelles-ul bate la ușa Americii Latine, în fața pericolului influenței ruse, titrează 20 Minutos, anunțând că președinta Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen, va călători în Brazilia, Argentina, Chile și Mexic, într-un turneu de promovare a relațiilor UE cu regiunea. Relațiile dintre UE și America Latină sunt bune, în general, dar au fost lăsate deoparte şi acest lucru a făcut loc altor actori, precum Rusia, dar mai ales China, un pas important pentru reactivarea contactelor fiind acum reluarea summit-urilor precum UE-CELAC, care va avea loc în iulie, scrie ziarul spaniol. UE are nevoie acum de America Latină mai mult decât înainte nu doar la nivel politic, ci și din punct de vedere al materiilor prime, având în vedere faptul că Argentina, Bolivia și Chile acumulează 60% din producția de litiu din regiune și acesta este un material cheie pe care Europa va trebui să-l folosească pentru a se detașa de dependența energetică faţă de Rusia, ca și hidrogenul verde, de asemenea relevant în țările din America Latină, analizează 20 Minutos. De asemenea, chestiunea este una fundamentală pentru președinția spaniolă a Consiliului, care va dura între 1 iulie și 31 decembrie, pentru Palatul Moncloa fiind esențial ca anul acesta, în sfârșit, să poată fi ratificat acordul UE-Mercosur, un pact căutat de două decenii, care ar crea una dintre cele mai mari zone de liber schimb din lume, cu peste 780 de milioane de locuitori, reprezentând 20% din PIB-ul mondial și 30% din exporturile globale, precizează 20 Minutos.
Între timp, China și mai multe țări arabe, conduse de Arabia Saudită, au încheiat, cu ocazia celei de-a zecea ediții a Forumului Economic sino-arab, desfășurat pentru prima dată la Riad, acorduri de investiții în valoare de mai multe miliarde de dolari, scrie Courrier International. În deschiderea forumului, ministrul saudit de Externe, prințul Faisal bin Farhan, a subliniat legăturile comerciale și economice solide dintre China și țările arabe, pe măsură ce Beijingul investește din ce în ce mai mult în regiune, ca parte a proiectului său Noile Drumuri ale Mătăsii, indică publicația Middle East Eye. China este din ce în ce mai implicată în afacerile din Orientul Mijlociu la nivel economic, diplomatic și politic, mai ales că Beijingul a intermediat în martie o apropiere istorică între Iran și Arabia Saudită, cei doi piloni grei din regiune aflați în conflict de ani de zile, amintește Middle East Eye.
O eră a istoriei Italiei se încheie, titrează La Repubblica, anunțând decesul politicianului și omului de afaceri controversat, Silvio Berlusconi. Adio, Cavaliere! scrie Rai News și menționează că lideri politici, personalități culturale și sportive, prieteni și adversari, din Italia și din toate colțurile lumii, au ţinut să-i aducă un omagiu politicianului de centru-dreapta, care a fost de patru ori premier, începând din anul 1984, și care s-a numărat printre cei mai bogați oameni din lume, ridicând un imperiu al afacerilor în valoare de miliarde de dolari. Silvio Berlusconi, magnat al presei, a dominat și și-a dezbinat totodată țara timp de zeci de ani, oscilând între farmecul unui șarmant cabotin, declarații-bombă și o nemiloasă impunere a unei puteri financiare și politice, conchide The Washington Post. (Cristina Zaharia)

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult

BREAKING NEWS