Acasa Revista Presei Revista presei internaționale, 13 mai 2024

Revista presei internaționale, 13 mai 2024

scris de Z.V.
75 Afisari

Înrăutățirea situației de pe frontul ucrainean și criza umanitară din Gaza în condițiile intensificării operațiunilor israeliene la Rafah țin capul de afiș al presei internaționale.
”Rusia lansează un nou front de atac împotriva tot mai greu încercatelor trupe ale Ucrainei”, titrează The Wall Street Journal, detaliind că noua ofensivă a rușilor survine într-un moment critic pentru Ucraina, întrucât greu încercatele sale detașamente se luptă cu disperare să respingă un inamic care dispune de mai multe trupe și de o forță mai mare de atac. Armata Kievului are de suferit după lunile de zile în care a simțit lipsa livrărilor americane de armament, în special lipsa obuzelor de artilerie și a aparaturii antiaeriene de interceptare. Recent, SUA au reluat livrările după ce, luna trecută, legea pe tema finanțării a fost aprobată, dar vor trece luni de zile până când grosul acestor livrări va ajunge la trupele din prima linie a frontului din Ucraina, mai explică Wall Street Journal. Între timp, Moscova revendică noi progrese în regiunea Harkiv, remarcă The Moscow Times, citând Ministerul rus al Apărării care a anunțat că forțele rusești ”au avansat adânc în liniile de apărare ale inamicului”, cucerind mai multe sate. Harkiv este un obiectiv strategic major pentru Rusia, iar capturarea sa ar crea o „zonă tampon” și ar proteja astfel împotriva posibilelor atacuri ale forțelor ucrainene în regiunea rusă Belgorod, explică Newsweek. Deocamdată însă Belgorodul continuă să se afle sub tirul loviturilor celor două tabere. Fragmente dintr-o rachetă lansată de Ucraina şi doborâtă de sistemele de apărare ruseşti au provocat duminică prăbușirea unei părți a unui bloc de locuințe din oraşul Belgorod, fapt ce a dus la decesul a cel puţin şapte persoane și la rănirea a cel puțin 15, transmite Reuters. Incidentul a declanșat un val de acuze din partea Moscovei. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a calificat atacul ca fiind unul ”barbar”, în timp ce purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a vorbit despre un ”atac terorist”, în spatele căruia se află ”gruparea criminală” a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, ”care este susținută de sponsori occidentali”, după cum transmite agenția rusă Tass. În plus, tot potrivit Tass, Reprezentanţa permanentă a Rusiei la OSCE a declarat că atacul Kievului asupra Belgorodului a fost produs cu arme furnizate de țările NATO și a cerut conducerii Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa să condamne ferm acțiunea forțelor ucrainene. În replică, Kyiv Independent amintește că Rusia folosește adesea regiunea Belgorod ca teren de lansare pentru lovituri transfrontaliere cu rachete împotriva Ucrainei, iar armata rusă a atacat în mod repetat clădiri rezidențiale din Ucraina, ucigând și rănind zeci de civili, inclusiv copii.
În Orientul Mijlociu, celălalt front de tensiune cu implicații globale, ”Israelul sfidează criticile internaționale și ordonă și mai multor palestinieni să părăsească orașul Rafah”, constată Financial Times. Aproximativ 300.000 din cei 1,3 milioane de civili care au fugit în sudul Gazei în urmă cu câteva luni la ordinele armatei israeliene pentru a scăpa de atacurile asupra militanților Hamas din nordul Fâșiei, au primit acum ordin de a se muta din nou, notează Voice of America. Însă, după cum observă New York Times, mulți spun că nu au unde să se ducă în condițiile în care „zona umanitară” recomandată de Israel nu este nici sigură, nici echipată pentru a gestiona mulțimile evacuate. Autorităţile israeliene nu au ”un plan credibil de protejare a civililor” din Rafah, a declarat duminică secretarul de stat american, Antony Blinken, care, într-un interviu pentru ABC News, a apărat decizia Statelor Unite de a opri livrarea unor tipuri de armament către Israel. ”Au fost unele dintre cele mai puternice critici lansate public de SUA la adresa comportamentului Israelului în războiul din Gaza”, consideră Associated Press, detaliind că Blinken a mai spus și că tacticile israeliene au însemnat ”o pierdere îngrozitoare de vieți ale unor civili nevinovați”, dar au eșuat în a-i neutraliza pe liderii și luptătorii grupării teroriste Hamas. De altfel, pentru a evita o ofensivă pe scară largă la Rafah, administrația Biden „oferă Israelului informații secrete care detaliază locațiile exacte ale liderilor Hamas și tunelurile lor ascunse”, notează Washington Post.
Tensiunile din Orientul Mijlociu și-au pus amprenta și asupra ediției de anul acesta a concursului Eurovision, o ediție cu cea mai mare încărcătură politică din istorie, dar câștigată de țara cea mai faimoasă pentru neutralitatea sa, Elveția, după cum constată The Guardian. Prezentat ca o sărbătoare a diversităţii europene, Eurovisionul de anul acesta a fost marcat de actualitatea politică în urma solicitărilor ca Israelul să fie exclus din cauza campaniei militare din Gaza, notează Reuters. Perioada premergătoare marii finale a fost neobișnuit de tensionată, cu luni de proteste față de participarea Israelului la competiție, cu un concurent suspendat cu doar câteva ore înainte de începerea spectacolului și cu confruntări între poliție și manifestanții pro-palestinieni în afara arenei din Malmo, Suedia, unde s-a desfășurat competiția, remarcă și New York Times. Reprezentata Israelului, Eden Golan, s-a confruntat cu huiduieli puternice pe parcursul interpretării melodiei „Hurricane” în finala de sâmbătă. Intitulat inițial “October Rain”, cu referire la atacul Hamas asupra Israelului din 7 octombrie, cântecul a fost aproape de a fi descalificat după ce organizatorii Eurovision au acuzat încălcarea interdicției de a nu prezenta versuri politizate, însă delegația israeliană a schimbat în cele din urmă titlul și versurile, detaliază Washington Post. În final, după cum rezumă Politico, Eurovisionul a fost câștigat de Nemo din Elveția, cu o ”odă pop-rap” intitulată „The Code”, care descrie călătoria spre îmbrățișarea unei identități non-binare. Croația, care a câștigat votul publicului, s-a situat pe locul al doilea cu „Rim Tim Tagi Dim”. Iar reprezentata Israelului, a ajuns pe locul cinci după ce a primit un amestec de huiduieli și urale.

Carolina Ciulu, RADOR RADIO ROMÂNIA

Parerea ta

* By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult