Acasa Revista Presei Revista presei internaționale – 13 noiembrie

Revista presei internaționale – 13 noiembrie

scris de Z.V.
218 Afisari

Hamas-Israel, războiul care rearanjează cărțile”, titrează Liberation, remarcând că ”în câteva săptămâni, masacrele comise de Hamas pe pământul israelian și apoi bombardamentele IDF în Fâșia Gaza au zguduit planeta, rearanjând cărțile unui joc geopolitic deja bulversat de ofensiva Rusiei în Ucraina”.

Revista presei

Cotidianul francez subliniază însă că spre deosebire de războiul din Ucraina, care a unit foarte repede tabăra internațională împotriva Moscovei (Beijingul manifestând o relativă neutralitate), războiul din Orientul Mijlociu a pulverizat toate alianțele, semănând dezordine în interiorul fiecărei țări și amenințând cu destabilizarea echilibrelor deja precare. ”Europa este sfâșiată între susținătorii dreptului Israelului de a se apăra și solicitarea unei încetări a focului pentru a menține populația civilă în Gaza. În Orientul Mijlociu, domneşte frica: Acordurile Avraam care urmau să fie încheiate între Arabia Saudită și Israel sunt suspendate, dacă nu chiar îngropate. Iordania, populată în principal de palestinieni, este îngrijorată pentru stabilitatea sa. Același lucru este valabil și pentru Egipt, care este situat la porțile Gazei. Iar Iranul, sponsorul Hamas, se pregătește în liniște să deţină arme nucleare, adăugând încă un motiv de îngrijorare unei situații care nu duce lipsă de aşa ceva. Vladimir Putin, desigur, își freacă mâinile de bucurie pentru că orice desparte și slăbește tabăra occidentală este bun pentru el, în timp ce Xi Jinping așteaptă să știe în ce direcție se va înclina balanţa”, rezumă Liberation situația gloablă, avertizând că până și ”cea mai mică scânteie poate fi prea mult și totul poate sări în aer”.
Divizările la nivel internațional se observă și din amplele proteste organizate în numeroase țări pe parcursul weekendului pentru susținerea celor două tabere. ”Conflictul din Gaza polarizează Marea Britanie” titrează The Atlantic, comentând că într-un weekend dedicat păcii și comemorării soldaților căzuți în războaie, capitala britanică a fost martora unor confruntări între diferite mișcări. În timp ce sute de mii de oameni au mărșăluit împotriva continuării bombardamentelor israeliene în Gaza, poliția a arestat peste 100 de contraprotestatari de extremă dreaptă și islamofobi care s-au angajat în ciocniri cu forțele de ordine. Potrivit poliției metropolitane, citată de The Guardian, violențele protestatarilor de extremă dreaptă au fost de o forță ”extraordinară și profund îngrijorătoare”. Pe de altă parte, The Guardian mai remarcă și că prezența masivă la marșul pro-palestinian pune presiune asupra liderilor politici din Marea Britanie de a susține o încetare a focului între Israel și Hamas.
Le Nouvel Observateur remarcă o creștere îngrijorătoare a actelor antisemite în întreaga lume. Pornind de la exemple, precum apariția unor inscripții de tipul „interzis evreilor” la Paris și Istanbul, vandalizarea unor afaceri aparținând evreilor în Statele Unite, incendierea cimitirului evreiesc din Viena sau vânătoarea de evrei într-un aeroport din Daghestan, cotidianul francez constată că ura față de evrei este din nou afișată pe străzi. Și președintele francez Emmanuel Macron a deplâns ”insuportabila recrudescență a unui antisemitism dezlănțuit” într-o scrisoare publicată sâmbătă seara în „Le Parisien”, în contextul demonstrațiilor împotriva antisemitismului organizate duminică în întreaga Franță, la care, potrivit Le Figaro, au participat peste 180.000 de persoane.
Cotidianul italian Il Sole24 publică o scurtă relatare și despre manifestația de la București în sprijinul Israelului. ”Zeci de oameni s-au adunat în centrul capitalei României pentru a cere eliberarea ostaticilor capturați de Hamas în Israel și în sprijinul statului evreu. În piață, reprezentanți ai comunității evreiești și nu numai au afișat ursuleți de pluș legați la ochi pentru a aminti de copiii ținuți prizonieri de teroriști. Printre ostatici se numără și trei cetățeni cu pașaport dublu: israelian și românesc”, scrie ziarul italian.
Între timp, Israelul se confruntă cu apeluri pentru instituirea unei pauze în lupte întrucât criza din Gaza se amplifică, scrie New York Times, iar Associated Press relatează despre lupte dure în aproprierea principalului spital din Gaza și despre oameni blocați în interior care nu pot fugi. Israelul a acuzat Hamas că folosește spitalul ca acoperire pentru un centru de comandă, fără a furniza însă dovezi. Hamas, la rândul său, a negat acuzațiile și a anunțat că suspendă negocierile privind eliberarea ostaticilor israelieni, transmite Reuters.
Situație tensionată și în Spania, unde, potrivit The Guardian, duminică au avut loc noi proteste în întreaga țară împotriva planurilor guvernului de a-i amnistia pe separatiștii catalani. Zeci de mii de oameni au ieșit pe străzi în marile orașe spaniole împotriva planurilor guvernului de stânga de a se menține la putere cu ajutorul principalelor partide militante pentru independența Cataloniei cărora le-a promis, în schimb, amnistierea separatiștilor urmăriți de justiție. Partidele de dreapta, o parte a magistraţilor, dar și anumiți lideri moderaţi ai Partidului Socialist al lui Pedro Sánchez consideră că această măsură contravine principiilor egalității, unității teritoriale și separației puterilor, iar o parte a societății spaniole o consideră un atac la adresa statului de drept, explică France 24. Site-ul francez de știri mai notează și că această amnistie foarte controversată vine la șase ani de la încercarea de secesiune a Cataloniei, care în 2017 a constituit una dintre cele mai grave crize politice ale Spaniei contemporane.
”Uniunea Europeană compară amnistia din Spania cu atacurile la adresa statului de drept pe care le-a oprit în Polonia și România”, titrează El Espanol, menționând că Didier Reynders, comisarul european pentru justiție a transmis Guvernului Spaniei o scrisoare „așa cum Comisia a procedat și în alte cazuri legate de o problemă privind statul de drept, precum în Polonia, România și Bulgaria”. El Espanol insistă asupra asemănării dintre România și Spania, citându-l pe europarlamentarul PPE, Javier Zarzalejos. Potrivit acestuia, „în cazul României era vorba de dezincriminarea unor infracțiuni, în folosul celor care comit abuzuri, o situație foarte asemănătoare cu ceea ce se face în legătură cu această infracțiune în Spania sau cu ce s-a făcut prin modificările propuse în cazul infracțiunii de sediție” explică europarlamentarul PPE. Spre deosebire de Spania, în cazul României, Comisia Europeană a acționat direct și cu „mai puține rețineri”, întrucât nu comisarul pentru justiție, Vera Jourova pe atunci, ci însuși președintele Jean-Claude Juncker a fost cel care a avertizat cu privire la „regresul în respectarea statului de drept” pe care îl presupunea adoptarea acelei legi în Parlamentul de la București, conchide El Espanol.

(Carolina Ciulu – RADOR)

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult

BREAKING NEWS