Acasa Revista Presei Revista presei internaționale, 13 septembrie 2021

Revista presei internaționale, 13 septembrie 2021

scris de Z.V.
30 afisari

Bilanțul pandemiei ar putea crește de două sau de trei ori, în prezent țările cele mai afectate din perspectiva numărului de decese fiind SUA, Brazilia, India, Mexic și Peru, atenționează Organizația Mondială a Sănătății, citată de Courrier International.

Totuși, cu câteva zile înaintea aplicării obligaţiei de vaccinare pentru personalul din spitale, începând din 15 septembrie, aproape 200 de manifestaţii au fost programate în toată Franţa împotriva certificatului sanitar, informează Le Monde. În același timp, după eşecul de săptămâna trecută, când amenințau că vor bloca gările din întreaga țară, și anti-vacciniştii şi contestatarii italieni ai certificatului verde au revenit cu demonstraţii în aproximativ 120 de oraşe din Peninsulă, notează La Stampa.
Criza politică de la București, derulată pe fondul creșterii numărului de cazuri de Covid, este analizată de El Confidencial, care scrie că o serie de trădări interne și de alianțe neașteptate amenință să răstoarne guvernul, în cel mai prost moment posibil. Fractura de guvern din România nu pare să se vindece, titrează Euronews și amintește că țara a trecut dintr-o criză politică într-alta cu o regularitate alarmantă, iar pandemia a scos în evidență gravele deficiențe din sectorul sanitar. Agenția de rating Fitch a avertizat că va fi dificil pentru un guvern fără o majoritate să reducă un deficit public amplificat de criza de Covid, adaugă EFE. Un executiv minoritar, avertizează Fitch, își va vedea în mod serios compromisă capacitatea de a întreprinde reforme nepopulare, care sunt vitale pentru viabilitatea statului român, iar amânarea acestora ar putea întârzia aprobarea de către Bruxelles a Planului de redresare și reziliență, de care România are nevoie ca de aer, scrie EFE. Și Bulgaria trece printr-o criză politică inedită, de la sfârşitul regimului comunist, țara urmând a organiza al treilea rând de alegeri legislative într-un an, pe 14 noiembrie, după ce precedentele două alegeri au adus un parlament atât de fragmentat, încât nicio coaliţie nu a reuşit să formeze un guvern, constată Les Echos.
Gigantul rus Gazprom a anunţat că a încheiat construcţia gazoductului Nord Stream 2, care leagă Rusia de Germania, trecând prin Marea Baltică, graţie căruia Moscova intenţionează să crească exporturile de gaz natural spre Europa, ocolind Ucraina, scrie France24. Acest anunţ are parfumul triumfului pentru Rusia, în situaţia în care tensiunile diplomatice create de acest proiect de 10 miliarde de euro au fost atât de puternice, încât unii credeau că acesta nu va vedea niciodată lumina zilei, comentează France24. Poziția Varșoviei în privinţa conductei Nord Stream-2 rămâne neschimbată, a declarat ministrul de Externe al Poloniei, Zbigniew Rau, în timpul unei conferințe de presă comune cu omologii săi german și francez, Heiko Maas și Jean-Yves Le Drian, susţinută la Weimar, consemnează Ria Novosti. Ministrul polonez și-a exprimat speranța de găsire a unor soluții pentru acoperirea deficitului de securitate din Europa, care, în opinia sa, a apărut ca urmare a finalizării proiectului Nord Stream-2, citează Ria Novosti. La rândul său, Ucraina a anunțat că va lupta împotriva exploatării acestui gazoduct care îi ocoleşte teritoriul, reține Le Point. Totuşi, Kievul a primit garanții de la Berlin și Washington cu privire la păstrarea tranzitului de gaze rusești pe teritoriul său cel puțin zece ani, adaugă ziarul francez.
În același timp, președintele rus Vladimir Putin pare să îşi fi întărit alianța cu vecinul său, Belarus, după recenta vizită a președintelui Aleksandr Lukașenko la Moscova, notează La Vanguardia. Cu această ocazie, Putin a aprobat un împrumut de 630 de milioane de dolari pentru Minsk și i-a promis lui Lukașenko menținerea unor prețuri scăzute la exporturile de gaz și petrol, după ce UE a impus sancțiuni economice Belarusului, completează EUObserver. Totodată, Rusia și Belarus au lansat exerciții militare de anvergură, denunțate în special de Polonia vecină, pe fondul tensiunilor ruso-occidentale recurente, fiecare parte acuzându-se de manevre tot mai ostile, scrie La Libre Belgique. Exercițiile Zapad 2021 au loc la nouă baze militare rusești, cinci baze belaruse și în Marea Baltică, cu participarea a aproximativ 200.000 de soldați, peste 80 de avioane și elicoptere, 760 de vehicule de război, peste 290 de tancuri și până la 15 nave, explică ziarul belgian. Într-un interviu acordat ziarului Polska Times, ministrul polonez al Apărării, Mariusz Blaszczak, a opinat că exerciţiile Zapad oferă Moscovei și Minskului oportunitatea de a desfășura activități hibride, precum dezinformarea, provocări și incidente la frontieră, și ar putea fi urmate de o presiune migratorie crescută asupra Poloniei, Lituaniei și Letoniei.
Cu privire la Afganistan, Foreign Policy opinează că, printre numeroasele ironii amare ale prăbușirii guvernului susținut de SUA în Afganistan, puține sunt atât de dureroase precum perspectiva unei reapariții a grupării al-Qaeda și a altor grupări teroriste în țara în care s-a vărsat atât de mult sânge. După 20 de ani de război, care a costat 2 trilioane de dolari, o revigorare a organizației care a declanșat totul este dificil de digerat, crede Foreign Policy. În plus, chiar dacă devin inoperabile, echipamentele ajunse acum în mâinile talibanilor vor oferi informații despre modul în care SUA construiesc arme și le folosesc, iar câștigătorul final al celor două decenii de război din Afganistan va fi, probabil, China, avertizează Defense One. Armata chineză ar putea folosi această oportunitate pentru a produce – și a exporta către statele client – o nouă generație de arme și tactici adaptate vulnerabilităților SUA, subliniază Defense One.
Recent, președintele SUA, Joe Biden, a discutat telefonic cu omologul său chinez, Xi Jinping, despre diverse interese naționale divergente, dar nu a ajuns să discute și despre actuala pandemie provocată de Covid-19, informează The New York Times. În pofida tensiunilor dintre Washington și Beijing, Biden și-a exprimat speranța că îndelungata colaborare cu Xi, care datează încă de pe vremea când Biden era vicepreședinte, ar putea aduce profituri ambelor țări în privința cooperării în anumite domenii, cum ar fi schimbarea climei sau programul nuclear al Coreii de Nord, detaliază ziarul american. Viitorul şi destinul lumii depind de capacitatea Chinei şi a Statelor Unite de a-şi gestiona bine relaţiile, este problema secolului, la care cele două ţări ale noastre trebuie să răspundă, a adăugat Xi, subliniind că ostilitatea Washingtonului faţă de Beijing a produs dificultăţi serioase pentru relaţiile bilaterale, citează La Libre Belgique și amintește că lista dezacordurilor dintre Washington şi Beijing este lungă şi nu încetează să se lungească, în plus faţă de comerţ figurând şi chestiunea Taiwanului şi revendicările Beijingului asupra Mării Chinei de Sud.

RADOR – Cristina Zaharia

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult