Atacul aerian lansat de Rusia în Duminica Floriilor asupra orașului ucrainean Sumî a generat emoție și declarații de condamnare în lumea întreagă. ”Cel mai grav atac asupra civililor ucraineni din 2023 încoace”, subliniază CNN, detaliind că ”peste 30 de persoane, inclusiv copii, au fost ucise la Sumî, în timp ce oamenii se adunau pentru slujbele religioase din Duminica Floriilor”.
”Două rachete au lovit centrul aglomerat al orașului, dintre care una a țintit un troleibuz plin de pasageri. Imaginile de la fața locului arată cadavre întinse pe stradă, mașini în flăcări și salvatori transportând supraviețuitori plini de sânge”, descrie The Guardian scenele dramatice de la Sumî. Potrivit Ukrinform, președintele ucrainean a cerut ca ”lumea să răspundă ferm. Statele Unite, Europa, toți cei din lume care vor să se încheie acest război și aceste crime. Rusia vrea exact acest tip de teroare și prelungește acest război. Fără presiune asupra Rusiei, pacea este imposibilă”, a mai declarat Zelenski. ”Cruzimea rusească a lovit din nou” a fost reacția președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a numit atacul drept unul ”barbar”, notează Euronews, în timp ce The Kyiv Independent trece în revistă declarațiile altor lideri europeni de condamnare a acestei ”crime de război”. Atacul ”depășește orice linie de decență”, a fost și reacția trimisului special al președintelui Donald Trump în Ucraina, Keith Kellogg, potrivit Politico.
Pe un alt front de tensiune, discuțiile între SUA și Iran mediate de Oman pe tema programului nuclear al Teheranului par să-și fi atins ”obiectivele modeste”, după cum constată Courrier International. Ambele părți au subliniat că discuțiile au fost ”pozitive” și au convenit să le continue săptămâna viitoare, notează Reuters. Dar ”obiectivele întâlnirii de sâmbătă au fost modeste, reflectând prăpastia dintre cele două părți” consideră New York Times. The Wall Street Journal relatează că Iranul a cerut o relaxare a sancțiunilor americane, în schimbul unor limitări ale programului său nuclear. Ar fi însă o situație destul de apropiată de condițiile acordului din 2015, criticate de Donald Trump. Prin urmare, Washingtonul probabil nu va accepta această propunere fără un angajament mai clar din partea Teheranului, remarcă Wall Street Journal. ”Diplomație sau conflict?”, se întreabă The New York Times, iar pentru a răspunde preia avertismentul lui Elliott Abrams, fost emisar în timpul primului mandat al lui Donald Trump, care a prezis că ”oricum, în cele din urmă, Israelul tot va ataca Iranul”, pregătind ”rachete cu rază lungă de mare precizie, inclusiv unele care pot lovi și obiective subterane”. În plus, ”administrația Trump a mobilizat și ea în regiune armament serios cu rază extraordinară, inclusiv două portavioane, mai multe bombardiere de tip B-2 și avioane de război, stabilind și puncte de apărare antiaeriană”, iar, între timp, Iranul se înarmează și el, mai constată The New York Times. Totuși, cotidianul american, subliniază că ”Trump dorește mult să evite un nou război în regiune – război care, potrivit consilierilor săi militari, ar secătui SUA de niște resurse militare și astfel nu ar mai putea reacționa în fața altor pericole, precum China”. Totodată ”l-ar îndepărta pe Trump și de eforturile depuse pentru a fi un președinte al păcii”, mai scrie The New York Times.
În războiul comercial, ”SUA și China se îndreaptă cu viteză spre nivelul cel mai de jos al relațiilor, după ce atât Donald Trump, cât și Xi Jinping refuză să dea înapoi”, constată The Washington Post. Chiar dacă anunțul făcut de administrația Trump cu privire la exceptarea produselor electronice de la aplicarea taxelor vamale este văzut de BBC ”ca o concesie semnificativă”, optimismul generat în rândul companiilor americane de tehnologie a fost temperat de avertismentul secretarului SUA pentru comerț, care a subliniat că această exceptare este temporară, remarcă CNN. Între timp, China somează SUA să ”anuleze complet” tarifele, observă BBC, în timp ce The New York Times notează anunțul Beijingului de a suspenda exporturile de anumite pământuri rare, care sunt esențiale pentru industria auto, semiconductori și industria aerospațială din lume. În plus, după cum observă Corriere della Sera, ”noul pariu” al lui Xi Jinping este construirea de noi alianțe pentru a apăra ”sistemul chinezesc”. Concret, președintele chinez începe de luni un turneu în Vietnam, Malaezia și Indonezia, țări amenințate de taxe vamale americane foarte mari și care, în ultimii ani, au fost folosite de China pentru a trimite o parte din exporturi direct către SUA. Totodată China va încerca să abordeze și Uniunea Europeană (de obicei nu foarte unită) printr-un summit în iulie, la Beijing, mai scrie cotidianul italian, avertizând că ”Europa va trebui să fie atentă să nu devină colectorul surplusului comercial al Chinei”. ”Nostalgia după industria manufacturieră va face Statele Unite mai sărace” este de părere un editorialist al Financial Times, în timp ce The Daily Star consideră că ”în războiul comercial China ar putea avea mult mai multe cărți decât s-ar gândi Trump – ba chiar ar putea avea o mână câștigătoare”. ”Beijingul crede că poate provoca Statelor Unite cel puțin la fel de multe daune, dar și să-și extindă, în același timp, poziția globală”, explică analistul Linggong Kong pentru Daily Star. Deocamdată, după cum constată Corriere della Sera, ”nu există un dialog direct între Beijing și Washington, iar Xi Jinping și Donald Trump sunt angajați într-un joc de poker ce are ca miză schimburi comerciale de sute de miliarde de dolari și, în cele din urmă, împărțirea noii ordini mondiale (sau a haosului mondial)”. În plus, perspectivele economice se prăbușesc la trei luni de la preluarea mandatului de către Donald Trump, iar probabilitatea unei recesiuni este tot mai mare, avertizează The Wall Street Journal, citând un sondaj realizat în rândul economiștilor.
Carolina Ciulu
