Acasa Revista Presei Revista presei internaționale – 14 mai 2024

Revista presei internaționale – 14 mai 2024

scris de Z.V.
86 Afisari

Remanierea ministrului rus al Apărării, văzută de El Mundo drept o ”remodelare surpriză la vârful puterii ruse”, determină presa internațională să se întrebe dacă ”Putin se pregătește pentru un „război lung”?”, după cum constată Courrier International.

”Pentru Putin, care părea să evite schimbările rapide, remanierea guvernului reprezintă un lucru rar, de aceea ar putea marca o răscruce în războiul pe care Rusia îl duce împotriva Ucrainei de mai bine de doi ani”, consideră New York Times. Îndepărtându-l pe Serghei Șoigu, ”un om despre care atât comentatorii ruși în sprijinul războiului, cât și analiștii occidentali îl considerau parțial răspunzător pentru numeroasele eșecuri ale Moscovei în desfășurarea invaziei” și numindu-l pe Andrei Belusov, un economist considerat ”cel mai de încredere consilier al lui Putin în privința problemelor economice”, președintele rus ”a recunoscut în mod tacit importanța forței industriale într-o eventuală victorie pe plan militar”, mai notează New York Times. ”Bugetul Ministerului Apărării și al blocului de securitate a fost până de curând în jur de 3%, apoi a crescut la 3,4% și mai nou la 6,7%. Dar ne apropiem treptat de situația de la mijlocul anilor 1980, când această pondere a cheltuielilor bugetului militar în economie era de 7,4%”, a explicat un reprezentant al Kremlinului, citat de Gazeta.ru. Putin consideră că ”victoria în Ucraina va necesita (ca Rusia) să producă mai mult și o perioadă mai lungă decât Ucraina și aliații săi occidentali. El se pregătește pentru un conflict de mai mulţi ani”, remarcă expertul în relații internaționale Jimmy Rushton, citat de Radio Free Europe-Radio Liberty. De altfel, Rusia se declară pregătită să lupte cu Occidentul pentru Ucraina, constată Reuters, citându-l pe ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov. Occidentul doreşte rezolvarea conflictului ucrainean pe câmpul de luptă, iar dacă dorește asta, atunci ”va fi pe câmpul de luptă”, a afirmat Lavrov în timpul audierilor în Consiliul Federaţiei pentru renumirea sa în funcţie în noul guvern rus.
Pe de altă parte, în China, se observă planuri de militarizare rapidă a societății. Articole din presa chineză de stat vorbesc despre „o nouă eră a educației pentru apărare națională”, despre a-i învăța pe elevi să fie „disciplinați” și despre „promovarea spiritului muncii asidue și al patriotismului care inspiră”. Însă în spatele jargonului anost al Partidului Comunist Chinez se află o lege care îi va forța pe elevi să facă instrucție militară, fapt care marchează un nou pas spre militarizarea societății chineze, într-o măsură cum nu s-a mai văzut din vremea lui Mao Zedong, remarcă The Spectator. Revista britanică mai notează că noua lege a educației pentru apărare națională prevede exerciții militare obligatorii pentru elevii de gimnaziu cu vârste între 12 și 15 ani și chiar stipulează educația militară încă din școala primară. Această lege coincide cu noua reorganizare a conducerii armatei, după ce președintele Xi Jinping a anunțat luna trecută modificări care acordă mai multă importanță informațiilor și războiului cibernetic. În plus, survine și într-un moment în care obsesia față de securitate ia amploare, pătrunzând până la nivelul locurilor de muncă și al comunităților locale. Companiile chineze își constituie de o vreme propriile armate de voluntari, adică niște miliții active la locul de muncă, iar statul susține această inițiativă. De exemplu, Banca Comercială și Industrială a Chinei, o bancă gigantică deținută de stat, și-a format o miliție dotată cu uniforme, poligon de instrucție și arsenal propriu, cu scopul de a „contribui cu forța sa la apărarea națională”. În opinia The Spectator, toate acestea ridică întrebarea intrigantă: cine e ținta? Președintele chinez ”și-a întețit retorica belicoasă contra Occidentului, însă totodată e obsedat de securitate și lucrează la consolidarea sistemului financiar și la militarizarea economiei. În plus, e obsedat de securitatea internă, mai ales după un puseu de proteste legate în principal de probleme economice. Dar ceea ce poate fi afirmat cu un oarecare grad de certitudine e că Xi vede inamici pretutindeni și că paranoia lui produce efecte concrete de la locurile de joacă până la fabrici, într-o manieră cum nu s-a mai văzut din vremurile întunecate ale lui Mao”, explică revista britanică.
Într-un asemenea context, Statele Unite și China vor începe marți primele discuții cu privire la riscurile și siguranța inteligenței artificiale, transmite Euronews, în timp ce Financial Times detaliază că aceste discuții nu au ca scop promovarea colaborării tehnice sau în domeniul cercetării între cele două ţări, ci sunt parte a unei „diplomații intense” pentru a evita pericolul unui „conflict neintenționat”. China a făcut din dezvoltarea inteligenței artificiale o prioritate „majoră” și a desfășurat rapid capacități în sfera civilă și militară care în multe cazuri „credem că subminează atât securitatea națională a SUA, cât și a aliaților”, avertizează un oficial american citat de Financial Times. „AI” – un termen cuprinzător pentru o gamă de capacități avansate de calcul – a devenit un subiect extrem de preocupant în rivalitatea dintre SUA și China întrucât poate oferi unei națiuni un avantaj în domenii diverse precum războiul, producția economică și crearea de produse culturale de putere soft, explică Washington Post. Ziarul american mai notează și că inteligența artificială poate fi folosită inclusiv pentru campanii de dezinformare și atacuri cibernetice și că va juca un rol din ce în ce mai mare în războaiele viitorului.

Carolina Ciulu, RADOR

Parerea ta

* By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult