Acasa Revista Presei Revista presei internaționale – 14 martie

Revista presei internaționale – 14 martie

scris de Z.V.
129 Afisari

La Strasbourg, Parlamentul European a dat undă verde unei noi legi pentru protejarea libertatății presei de puterea politică, anunță Courrier International.

Concret, această nouă legislație va introduce „cerințe de transparență în ceea ce privește proprietatea mass-media, proceduri de control al concentrării mass-media, precum și un nou nivel de protecție pentru mass-media împotriva deciziilor arbitrare luate de marile platforme online, explică Courrier International. La rândul său, cotidianul italian La Repubblica salută votul de miercuri, considerând că aceasta este dovada că UE nu subestimează riscurile pentru libertatea presei și, prin urmare, pentru democrația de pe continentul nostru.
În același timp, în cadrul seriei de dezbateri „Aceasta este Europa”, într-un discurs adresat Parlamentului European, premierul finlandez Petteri Orpo a subliniat importanța consolidării Uniunii pe plan intern și a securitășii Europei, notează EUObserver. Premierul finlandez a spus că vitalitatea economică a zonelor de frontieră este vitală și a îndemnat țările europene să-și pună în comun resursele pentru a sprijini Ucraina, prin accelerarea imediată a producției de muniție, alocarea de fonduri suplimentare Facilității europene pentru pace și extinderea capacităților Băncii Europene de Investiții, reține The Daily Posting.
Între timp, Vladimir Putin, care, în alegerile de la sfârșitul acestei săptămâni, ar urma să repurteze o victorie care i-ar prelungi guvernarea de 24 de ani până cel puțin în anul 2030, și-a reluat amenințările tăioase despre hotărârea Moscovei de a folosi armament nuclear, a declarat că Rusia este pregătită pentru un război nuclear și a lansat un dur avertisment Occidentului, notează Financial Times. Într-un interviu transmis de televiziunea de stat rusă, Putin s-a lăudat că forțele sale nucleare sunt în alertă constantă, el pretinzând că Rusia a depășit SUA în privința perfecționării unei noi generații de arme nucleare și spunând că testele ar putea fi reluate. Putin a dat totodată de înțeles că o intervenție mai directă din partea Occidentului ar putea avea “consecințe geopolitice mult mai importante” și ar sili Ucraina să piardă și mai mult din teritoriu sau l-ar putea sili pe el să folosească armament nuclear, citează ziarul britanic. Ideea că un război nuclear ar putea izbucni pe fondul conflictului din Ucraina a fost prezentată de numeroși oficiali ruși, printre care fostul președinte Dmitri Medvedev, iar propagandiștii de la Kremlin au avertizat, de asemenea, în mod repetat asupra unui război mondial care se profilează și asupra unor lovituri ale Rusiei pe teritoriul NATO, din cauza ajutorului și a armelor furnizate de administrația Biden și de alți susținători ai Kievului, amintește Newsweek.
Liderii Poloniei, Germaniei și Franței se vor întâlni vineri, la Berlin, pentru un summit de urgență dedicat Ucrainei, a anunțat prim-ministrul polonez Donald Tusk, la postul public de televiziune TVP Info. Summit-ul tripartit va avea loc într-un moment în care relația franco-germană pare să fie slăbită, în special în urma divergențelor legate de Ucraina, iar Polonia, unul dintre cei mai convinși aliați ai Kievului, și-a îndemnat în repetate rânduri partenerii occidentali să mărească cheltuielile pentru ajutorul militar pentru a contracara invazia rusă, subliniază Le Figaro. Înainte de summit-ul în trei, Olaf Scholz și Emmanuel Macron vor avea o întâlnire bilaterală, a precizat Mediapart.
În SUA, cu ocazia celei de-a 25 aniversări a intrării Poloniei în NATO, președintele polonez Andrzej Duda și premierul Donald Tusk au fost primiți de președintele american Joe Biden la Casa Albă, pe agenda discuțiilor aflându-se ca prioritate războiul din Ucraina, informează The New York Times. În declarații emise concomitent cu vizita liderilor polonezi în SUA, Departamentul american de Stat a anunțat aprobarea vânzării către Polonia a 821 de rachete cu rază lungă, a 745 de rachete cu rază medie și a 232 de rachete tactice cu rază scurtă de acțiune, relatează TVP World și adaugă că Jake Sullivan, consilierul pentru securitate națională, a anunțat că președintele Biden intenționează să acorde Poloniei un împrumut de 2 miliarde de dolari pentru achiziționarea de arme americane. Potrivit Pentagonului, rachetele suplimentare vor ajuta Polonia să-și consolideze apărarea și, în același timp, să sporească interoperabilitatea în cadrul NATO, scrie agenția poloneză de știri PAP.
Potrivit unei declarații difuzate de Ministerul Apărării din China, Beijingul și NATO au purtat cel de-al optulea dialog pe teme vizând politica de securitate, anunță China Daily. Ministerul chinez a subliniat că discuțiile au fost prezidate în comun de Biroul Comisiei Militare Centrale pentru Cooperare Militară Internațională din China și Divizia Militară Internațională pentru Cooperare în Sectorul Securității din cadrul NATO, iar dialogul s-a concentrat asupra unor probleme de interes comun, inclusiv în privința schimburilor în domeniul apărării dintre cele două instituții și pe tema actualului peisaj internațional și regional în materie de securitate, adaugă China Daily.
În cadrul intervenției sale la cea de-a doua ediţie a Forumului East Macedonia Thrace, asistentul secretarului de stat al SUA pentru resurse energetice, Geoffrey Pyatt, a vorbit despre demersurile care transformă Grecia într-un hub energetic pentru regiunea extinsă a Balcanilor și a Europei de Est, relatează To Vima, referindu-se la importanța dezvoltării unui coridor vertical de transport al gazelor naturale pornind de la Alexandroupoli către Europa de Sud-Est și Ucraina, precum și la importanța interconectarii rețelelor electrice din Grecia, Bulgaria și România. Acest ultim proiect a fost pus în legătură cu dezvoltarea pe scară largă a platformelor eoliene offshore în Marea Egee pentru producerea de energie din surse regenerabile, energie care va fi apoi transportată în țările vecine, detaliază To Vima. Regiunea se află în centrul interesului american în ceea ce privește planificarea energetică, iar conductele interconectoare, precum IGB cu Bulgaria, o „scot din blocaj” și transformă peisajul ei energetic, a subliniat Pyatt, citat de To Vima, precizând că noile proiecte din regiune sunt dezvoltate cu scopul de a contracara expansiunea energetică a Rusiei, subliniind şi că războiul din Ucraina a remodelat harta energetică și a transformat Grecia într-o punct nodal. (Cristina Zaharia, RADOR)

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult