Presa internațională analizează șansele unei încetări a focului în Ucraina, după ce președintele rus Vladimir Putin a declarat joi seara, potrivit agenției Tass, că ”Rusia este de acord cu propunerile de a pune capăt ostilităților, dar cu anumite condiții”. 
”Suntem de acord cu propunerile de oprire a acțiunilor militare, dar pornim de la faptul că această încetare ar trebui să fie astfel încât să conducă la pace pe termen lung și să elimine cauzele fundamentale ale crizei”, a declarat Putin în timpul unei conferințe de presă susţinută după convorbirile cu omologul său din Belarus, Aleksandr Lukașenko, la Kremlin, după cum relatează Tass. Agenția rusă mai reține din declarațiile lui Putin că ”Rusia va negocia încheierea conflictului pe baza situației „de pe teren””. Tass amintește și că la data de 11 martie, la Jeddah, în Arabia Saudită, au avut loc negocieri între delegațiile americane și ucrainene, după care a fost prezentată o declarație comună, conform căreia Kievul este gata să accepte propunerea Washingtonului de încetare a focului timp de 30 de zile.
Declarațiile lui Putin primesc însă diverse interpretări în presa internațională. În timp ce unele publicații pun accent pe disponibilitatea Moscovei pentru un armistițiu, în anumite condiții, altele consideră că în esență Putin respinge propunerea Washingtonului. ”Putin sprijină în principiu ideea SUA de încetare a focului, dar spune că mai sunt multe de clarificat”, titrează Reuters, în timp ce The Telegraph rezumă atitudinea lui Putin într-o singură frază: ”Sunt de acord cu un armistițiu – dar în propriile mele condiții”. La polul opus, Wall Street Journal consideră că Putin respinge o încetare imediată a focului în Ucraina întrucât armata rusă înregistrează câștiguri rapide în a îndepărta trupele ucrainene de pe teritoriul rusesc pe care acestea îl câștigaseră în regiunea Kursk. Pe aceeași linie merge și New York Post care observă că Moscova cere Occidentului să înceteze să mai susțină Ucraina cu armament înainte ca Rusia să ia în considerare vreo înțelegere. The Sun crede că ”Putin trage de timp, refuzând să se angajeze la o încetare a focului timp de 30 de zile și avertizându-i pe ucrainenii prinși în capcană în Kursk: predați-vă sau muriți”.
De la Washington semnalele sunt de un ”optimism precaut”, observă The Hill, preluând declarația președintelui american cum că speră că Rusia ”va face ce trebuie”. În plus, Donald Trump a declarat la Casa Albă că emisarul său personal, Steve Witkoff, se află la Moscova pentru a discuta termenii de pace cu Rusia, notează BBC. La rândul ei ”Ucraina este îngrijorată de pretențiile maximale ale Rusiei în timp ce Trump începe discuțiile directe cu Putin”, titrează Euractiv.
Între timp, se află în plină desfășurare un alt război, cel comercial, care, în opinia CNN, ar putea scăpa rapid de sub control. A început cu taxele vamale impuse de Donald Trump, dar războiul comercial escaladează rapid dincolo de taxele de import într-o luptă de tip ”dinte pentru dinte”, avertizează postul american de știri, trecând în revistă tarifele impuse de SUA unor produse importate din Canada, Mexic sau UE și contramăsurile impuse sau anunțate în oglindă de acestea. Tensiunile comerciale dintre UE și SUA s-au intensificat săptămâna aceasta, după ce Bruxelles-ul a anunțat taxe vamale de 26 de miliarde de euro (28 de miliarde de dolari) pentru mărfurile americane, ca răspuns la taxele de 25% impuse de administrația Trump pentru oțel și aluminiu, notează Deutsche Welle, în timp ce Les Echos remarcă amenințarea lui Trump că va răspunde cu o suprataxă de 200% pentru vinurile, șampania și alte băuturi alcoolice europene. Cine va câștiga războiul comercial UE-SUA, se întreabă Deutsche Welle, iar răspunsul unui fost comisar european pentru comerț, Cecilia Malmström, este că nu vor fi câștigători, ci doar pierderi de ambele părți. Efectele se văd deja pe piețele financiare. ”Wall Street scade întrucât războiul comercial al lui Trump umbrește veștile bune despre economie”, titrează Bloomberg, în timp ce New York Times observă că ”tarifele lui Trump și războaiele comerciale generează îngrijorare în rândul investitorilor, cândva optimiști”. În plus, The Independent remarcă dezvoltarea unei mișcări internaționale ”Boicot SUA”.
”De ce simpatizanții lui Trump ar trebui să-i întoarcă spatele lui Andrew Tate”, este titlul unui articol din Washington Examiner semnat de Benjamin Bull, vicepreședinte al Centrului National pentru problemele legate de exploatarea sexuală, dar și apărător al unei martore împotriva lui Andrew Tate. Povestind pe scurt cum frații Tate au ajuns din România în Florida, autorul simte nevoia să enumere faptele grave de care aceștia sunt acuzați, după ce constată că ”din comentariile publice reiese că unii din tabăra lui Trump sunt susținători ai fraților Tate și consideră că ei au fost tratați nedrept”. ”Firește că Andrew Tate e un influencer important pe rețelele sociale, cu milioane de abonați, și l-a susținut pe Trump la alegerile recente. Dar e de notorietate publică și faptul că el face obiectul unor acuzații penale grave, inclusiv trafic de persoane, viol și multe altele”, de aceea ”Orice compasiune sau sprijin pentru frații Tate ar fi greșite”, scrie Benjamin Bull. ”Andrew nu e vreun model demn de admirație. E foarte posibil să fie condamnat în urma numeroaselor acuzații penale formulate la adresa lui. Dar chiar și dacă nu va fi condamnat, nu ar trebui să-i acceptăm opiniile și comportamentul, fiindcă ele marginalizează femeile în moduri pe care chiar și cel mai înfocat simpatizant al lui Trump le-ar găsi tulburătoare. Conservatorii ar trebui să-i întoarcă spatele”, conchide Benjamin Bull pentru Washington Examiner.
Carolina Ciulu, RADOR RADIO ROMÂNIA
