Acasa Revista Presei Revista presei internaţionale, 15 aprilie 2021

Revista presei internaţionale, 15 aprilie 2021

scris de Z.V.
31 afisari

Criza coronavirusului, cu accent pe eforturile globale pentru vaccinare, se menține în centrul atenției presei internaţionale, care mai alocă spații ample punctelor fierbinți de pe harta securității globale, printre care și estul Ucrainei sau Afganistanul.

Pfizer/BioNTech creşte livrările de vaccin către UE cu 50 de milioane de doze în trimestrul doi, anunță Le Soir, precizând că acestea urmau să fie livrate celor 27 de state membre abia la sfârşitul anului. Cu aceste doze suplimentare, BioNTech-Pfizer va furniza în al doilea trimestru un total de 250 de milioane de doze către UE, a precizat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. În același timp, Uniunea Europeană începe negocierile pentru cel de al treilea contract cu compania Pfizer/BioNTech, prin care să fie livrate blocului comunitar, în următorii doi ani, 1,8 miliarde de doze de vaccin. Comisia Europeană a decis însă să nu reînnoiască contractele pentru vaccin împotriva COVID-19 cu AstraZeneca și Johnson&Johnson, anunță Reuters care citează o sursă din ministerul italian al Sănătății. „Comisia, în acord cu liderii mai multor țări UE, a decis că nu vor fi reînnoite contractele din acest an cu companiile care produc vaccinuri cu vectori virali”, afirmă sursa citată. Bruxellesul se va concentra mai degrabă pe vaccinuri împotriva COVID-19 bazate pe mesager ARN, precum cele produse de Pfizer și Moderna, mai arată Reuters. În timp ce Europa înregistrează creșteri ale volumelor de vaccinuri Pfizer/BioNTech primite, situația diferă în cazul serurilor produse de AstraZeneca și Johnson&Johnson. Danemarca este prima țară UE care opreşte definitiv vaccinarea cu AstraZeneca, arată Le Soir. Regatul nordic suspendase utilizarea serului la mijlocul lunii martie, din cauza unor cazuri suspecte de coagulare a sângelui potenţial legate de vaccinul suedezo-britanic. Potrivit media locale, ţara a decis de asemenea să suspende, pentru moment, vaccinarea cu serul anti-covid al laboratorului Johnson&Johnson, din cauza apariţiei recente a unor cazuri grave de formare de cheaguri de sânge la mai multe persoane. După ce Administrația Americană pentru Alimente și Medicamente a decis suspendarea utilizării serului Johnson&Johnson, livrările au fost puse în așteptare și în Europa, scrie The Guardian. În România, 60.000 de doze de vaccin Johnson&Johnson au ajuns miercuri dimineață însă vor fi deocamdată stocate în depozit, în așteptarea deciziei Agenției Europene a Medicamentului, scrie presa. Și tot din actualitatea românească, Politico reține că premierul l-a demis pe ministrul Sănătății. „Vlad Voiculescu era ministrul sănătății de la finalul lui 2020 – funcție pe care a mai ocupat-o în 2016-2017 – însă tensiunile dintre el și premier se amplificau. Presa locală a scris că premierul îi ceruse lui Voiculescu să clarifice ce pregătiri a făcut ministerul lui pentru al treilea val, care a generat un puseu de infectări în martie. El se alătură unei liste tot mai lungi de miniștri ai sănătății care și-au încheiat prematur mandatul din cauza pandemiei”, mai arată Politico.

„Banca Centrală Europeană avertizează guvernele: grăbiţi-vă cu Fondul de redresare”, titrează La Stampa. Vicepreședintele Băncii Centrale Europene, Luis De Guindos, a insistat asupra importanței ca planul de redresare post-pandemie să fie operațional fără întârziere. Fondul de redresare dezvoltat de Uniunea Europeană va avea un impact macroeconomic asupra PIB-ului zonei euro egal cu 5%, dar numai dacă este utilizat pe deplin, precizează BCE în raportul său anual, care subliniază că aproximativ două treimi din transferurile către state sunt destinate unui lot alcătuit din șase țări cu un raport datorie-PIB de peste 100%. Din acest lot face parte şi Italia, cu a doua cea mai mare datorie din zonă”. În același timp, La Stampa îl citează pe comisarul european pentru buget, Johannes Hahn, care afirmă că resursele alocate fondului de redresare vor ajunge la aproximativ 800 de miliarde de euro, Comisia Europeană urmând să se împrumute până în 2026 pentru finanțarea planului Next generation UE. „De îndată ce Comisia va fi autorizată legal să împrumute resursele, vom fi gata de decolare”, a declarat Johannes Hahn, adăugând „Vom iniția redresarea socială și economică și vom promova noua noastră creştere ecologică și digitală. Fac apel la statele membre care nu au ratificat încă decizia privind resursele proprii, să accelereze procesul”, menționează La Stampa.

Tensiunile din estul Ucrainei se mențin în atenția presei internaționale, care amintește apelul adresat pe președintele SUA omologului rus, prin care cere Moscovei să detensioneze situația legată de Ucraina. Potrivit The Guardian, „Joe Biden i-a cerut lui Vladimir Putin să renunțe la tensiunile cu Ucraina, dată fiind întărirea forțelor armate rusești la frontierele dintre cele două țări după anexarea Crimeii. În cursul unei convorbiri telefonice, Biden a propus ca, în următoarele luni, cei doi să se întâlnească într-o țară terță, evenimentul putând marca astfel prima reuniune la nivel prezidențial dintre SUA și Rusia după convorbirile lui Putin cu Donald Trump de la Helsinki, din 2018”. Convorbirea telefonică a survenit la câteva ore după ce secretarul general al NATO ceruse Rusiei să pună capăt întăririi forțelor sale militare din jurul Ucrainei, calificând demersul drept “nejustificat, inexplicabil și extrem de îngrijorător“. Ucraina estimează că la frontierele sale au fost mobilizați peste 80.000 de militari ruși, existând temeri legate de o eventuală invazie. Ziarul turc Cumhuriyet face o radiografie a situației din Ucraina: Kievul „provoacă Rusia. Menţine în actualitate problema aderării la NATO. Iar când dă de greu, cere sprijin SUA şi Uniunii Europene. Donbasul, situat la graniţa de est a Ucrainei şi unde se înregistrează confruntări din 2014, atrage atenţia prin poziţia sa geografică, fiind aproape de Rusia, economia şi industria sa. Bogat în zăcăminte de cărbune, cu o rezervă de 100 de milioane de tone de cărbune, Donbasul este a 4-a mare regiune cu zăcăminte din Europa. Această regiune se întinde pe 5% din teritoriul Ucrainei, aici trăieşte 10% din populaţia ţării, este concentrat 20% din PIB-ul Ucrainei şi se realizează 25% din exportul tării. În ambele părţi ale frontierei se găsesc uzine metalurgice şi ale industriei grele. Numărul mare al populaţiei rusofone şi relaţiile apropiate cu Rusia determină escaladarea tensiunii”. The Washington Post opinează că „SUA și Europa trebuie să fie pregătite să înfrunte orice agresiune rusească în Ucraina”. „Desigur, Rusia avea o prezență militară semnificativă în zonă, de când a anexat Crimeea în 2014, iar separatiștii pro-ruși au preluat controlul în părți ale provinciilor Donețk și Lugansk din estul Ucrainei. Acum însă este cea mai mare concentrare de forțe lângă granița cu Ucraina, din 2014. Clar, trupele nu sunt într-o excursie de vacanță”.

Tot din sfera securității, presa reține informații privind retragerea istorică a trupelor americane și NATO din Afganistan, în luna septembrie. Un acord încheiat cu talibanii de administraţia fostului preşedinte american Donald Trump prevedea plecarea tuturor trupelor străine pe 1 mai. Potrivit unui oficial american, Joe Biden, a decis că trupele americane vor rămâne în Afganistan după 1 mai, dar că vor pleca „fără condiţii” până pe 11 septembrie, ziua împlinirii a 20 de ani de la atentatele din 2001 din Statele Unite. Ministrul german al Apărării a precizat că trupele NATO vor fi retrase simultan cu cele ale SUA: „Am spus întotdeauna: intrăm împreună, ieşim împreună”.

Florin Matei, Agenția de Presă RADOR

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult