Acasa Revista Presei Revista presei internaţionale, 15 februarie 2022

Revista presei internaţionale, 15 februarie 2022

scris de Z.V.
52 afisari

Criza ruso-ucraineană continuă să țină capul de afiș al presei internaționale. ”Rusia spune că discuțiile sunt departe de a fi epuizate, în timp ce Statele Unite avertizează asupra consolidării prezenței militare în regiune”, titrează New York Times. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, i-a propus președintelui Rusiei, Vladimir Putin, continuarea și extinderea convorbirilor cu SUA și NATO pe marginea garanțiilor de securitate, transmite Ria Novosti, chiar dacă, deocamdată, Lavrov consideră drept ”nesatisfăcătoare” răspunsurile oferite de omologii săi occidentali, după cum remarcă agenția Tass.

Reuters comentează că declaraţiile lui Lavrov par să semnaleze o reducere a probabilităţii unei acţiuni militare iminente din partea Rusiei, iar Washington Post vorbește despre ”o ușă deschisă pentru diplomație”, într-un moment în care liderii europeni și americani fac eforturi pentru dezamorsarea crizei ucrainene”. Cancelarul german, Olaf Scholz, s-a aflat luni la Kiev, iar marți va avea la Moscova o întâlnire cu președintele rus, Vladimir Putin, notează The Guardian, amintind că vizita lui Scholz vine la cinci zile după vizita întreprinsă în ambele capitale de președintele francez, Emmanuel Macron. La Kiev, Olaf Scholz a declarat că Germania este de partea Ucrainei și a subliniat că în cazul încălcării de către Rusia a integrităţii teritoriale a acestei țări, Occidentul este pregătit pentru „sancțiuni eficiente”, notează agenția rusă Tass. Cotidianul francez Le Point remarcă o înăsprire a poziției oficialilor germani față de Rusia, idee întărită și de ziarul portughez Diario de Noticias, care observă că înăsprirea tonului lui Scholz vine după ce fusese criticat pentru atitudinea discretă și pentru lipsa unei experiențe internaționale de talia celei deținute de predecesoara sa, Angela Merkel.
În preziua vizitei lui Olaf Scholz la Moscova, revista germană Bild publică un portret dur al președintelui rus sub titlul ”Cum acționează agresorul care amenință pacea Europei”. ”Ca și țara sa, Putin este un fals gigant. Poartă doar niște pantofi care îl fac să pară mai înalt. /…/ Prin violență, își face țara să pară mai mare decât este. De fapt, ea este dependentă de Occident prin vânzările de mărfuri, iar pe plan internațional, depinde de ajutorul Chinei”, scrie revista germană Bild, sintetizând ”felul de a fi” al lui Putin astfel: ”putere, intimidare, violență, imprevizibilitate”.
Le Monde încearcă să descifreze procesul decizional al lui Vladimir Putin, remarcând că ”plutește o ceață densă asupra pașilor următori din actuala criză”, iar capitalele occidentale nu sunt singurele care ezită în a descifra intențiile șefului de la Kremlin, ci și în Rusia lucrurile sunt neclare. Deocamdată Putin pare a se baza pe ”cei doi Serghei fideli și operaționali”, constată Le Monde. Este vorba de Serghei Lavrov ”nelipsitul ministru de externe”, care accelerează întâlnirile și convorbirile telefonice cu liderii occidentali, arătându-se ”deopotrivă deschis și sec, amabil și tăios” și de Serghei Șoigu, prietenul lui Putin și ministrul apărării, care, prin amplele exerciții militare organizate, ”lucrează pentru a menține presiunea și a întări sentimentul general de nesiguranță în Occident”, scrie Le Monde.
Presa internațională se oprește și asupra unor efecte colaterale ale crizei ruso-ucrainene. ”Bucureştiul ar dori să câştige influenţă cu ajutor american”, titreză Magyar Nemzet. Pornind de la deplasarea de trupe NATO, în special americane, pe teritoriul României, ziarul maghiar preia opinia unui analist de la Budapesta potrivit căreia ”ideea principală a elitei politice românești constă în a atinge cu ajutorul parteneriatului strategic cu SUA un statut de putere de talie medie în regiunea Europei de Sud-Est: Acest lucru înseamnă, pe lângă dezvoltarea armatei, că ţara îşi va dezvolta, datorită ajutorului american, capacitatea în domeniile IT, industrie energetică şi producţie de armament, și îşi va afirma politica sa naţională, adică creşterea influenţei sale asupra Republicii Moldova”, mai scrie Magyar Nemzet. Al Jazeera observă că Europa de Est se pregătește pentru posibili refugiați pe fondul tensiunilor în fierbere dintre Ucraina și Rusia, detaliind că țări precum Polonia, România sau Lituania se pregătesc pentru posibilitatea ca sute de mii de persoane să fugă din Ucraina în cazul în care criza cu Rusia se intensifică. ”Amintirile Cortinei de Fier și ale influenței sovietice sunt încă foarte vii în estul Europei, unde oamenii se tem de orice instabilitate care le-ar putea afecta economiile, ceea ce ar putea declanșa un val de migrație văzut ultima dată în anii 1990, în timpul destrămarii fostei Iugoslavii”, comentează publicația arabă. De altfel, Ukrainska Pravda anunță că un val de oligarhi ucraineni și oameni de afaceri prosperi au părăsit deja țara de teama unei invazii rusești.
Pe de altă parte, ”Criza ucraineană face bursele să tremure”, titrează Le Temps, comentând că toate valorile au fost afectate, dar acţiunile bancare şi industriale europene, precum constructorii auto, apar ca principalele victime ale scăderii generalizate. Au crescut în schimb valorile de refugiu, precum francul elvețian, randamentele unor obligațiuni suverane și prețul petrolului, care a ajuns la peste 90 de dolari un baril, cel mai ridicat din luna septembrie încoace. New York Times avertizează că o eventuală invazie a Rusiei în Ucraina ar putea duce prețul barilului la peste 100 de dolari ceea ce ar putea declanșa o criză energetică globală.
În final, Money Review constată că ”Scumpirile omoară dragostea”. Un studiu paneuropean realizat de compania suedeză de management al creanțelor Intrum în preajma Zilei Îndrăgostiților a constatat că printre primele cheltuieli la care mulți europeni sunt dispuși să renunțe sunt cele pentru surprizele romantice. Procentul cel mai mare se înregistrează în Portugalia (48%), Grecia (44%) și România (41%). La polul opus, se află estonienii, demontând astfel impresia că popoarele din nordul Europei sunt mai puțin romantice. Doar 13% dintre estonieni spun că au redus cheltuielile pentru cadouri și surprize de Ziua Îndrăgostiților. Din studiu nu lipsesc nici stereotipurile, bărbații fiind cei care simt mai multă presiune de a cumpăra un cadou. 18% dintre bărbați au declarat că vor cumpăra ceva pe credit pentru partenera lor de Ziua Îndrăgostiților, iar 16% dintre bărbați spun că dacă nu fac un cadou, partenera îi va părăsi. (Carolina Ciulu)

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult