Acasa Revista Presei Revista presei internaționale, 15 februarie 2024

Revista presei internaționale, 15 februarie 2024

scris de Z.V.
127 Afisari

Recentele proteste ale fermierilor au pus producția agricolă pe agenda politică, titrează EUObserver. Agricultorii spanioli, polonezi și moldoveni continuă denunțarea politicilor UE, detaliază Euronews.

Revolta fermierilor amenință să atragă nemulțumiri, în acest an electoral, în întreaga lume, iar liderii politici încearcă să îi liniștească, în timp ce oponenții, de la Donald Trump la grupurile de extremă dreapta din Europa, încearcă să le exploateze furia, analizează Bloomberg și constată că aceasta a devenit cea mai recentă încăierare dintr-un război cultural mai amplu, în mare parte concentrat pe viteza tranziției economice și sociale ca răspuns la schimbările climatice, iar agricultura a devenit un câmp de luptă cheie. Agricultura reprezintă mai puțin de 2% din produsul intern brut în UE și doar 1% în SUA, în timp ce angajează aproximativ 3% din forța de muncă în țările cu venituri mari, o tendință în continuă scădere, precizează Bloomberg și subliniază că asigurarea hranei la prețuri accesibile pentru populațiile în creștere este esențială, deoarece schimbările climatice afectează recoltele, războiul împiedică accesul la rutele de export și țările pun bariere comerciale.
La Bruxelles, cu ocazia unei conferințe în marja reuniunii miniștrilor apărării din NATO, secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, a salutat faptul că optsprezece din cele 31 de țări ale NATO vor atinge ținta de cheltuieli militare în 2024, scrie The Washington Post, pe fondul criticilor recente formulate de Donald Trump privind finanțarea Alianței. Totodată, într-un discurs menit să relanseze sprijinul față de legea pe tema unui ajutor destinat Ucrainei, președintele american Joe Biden regretă afirmațiile lui Trump potrivit cărora el ar încuraja Rusia să atace aliații NATO, calificând aceste afirmații ca “prostești”, “rușinoase” și “periculoase”, adaugă The Guardian. Revoltată de declarațiile lui Donald Trump și dezamăgită de perspectivele militare ale Ucrainei, Europa se confruntă cu o anxietate tot mai mare față de propria sa securitate și vrea să stea pe cont propriu din punct de veredre militar, notează The New York Times. Construcția unei apărări europene puternice, independentă de Statele Unite, este inevitabilă, dar acest punct de cotitură strategic trebuie luat în considerare pentru a evita un război pe Bătrânul Continent, comentează Frankfurter Rundschau. Cât de departe vom merge? Arsenal nuclear european, reîntoarcerea serviciului militar obligatoriu și bugete de câteva sute de miliarde? întreabă ziarul german și răspunde: țările europene trebuie să își asume o responsabilitate mai mare pentru propria apărare și, pentru a face acest lucru, să aloce mai mulți bani, iar liderii europeni să își pună mai multe întrebări despre consecințele noilor amenințări globale și provocări geostrategice. Are Europa nevoie de un scut atomic? întreabă Il Corriere della Sera, în timp ce Franța și Germania discută despre un nou scut, dincolo de NATO. Cu cât se apropie mai mult votul american, cu atât problema devine mai presantă, dar nu ar trebui să fie vorba de o înlocuire a scutului de protecție al Statelor Unite și al NATO, ci despre o posibilă întărire a acestuia prin rolul puterii nucleare europene a Franței, analizează ziarul italian. În plus, Parisul, Berlinul și Varșovia, pledând pentru o Europă unită, anunță un mecanism comun de combatere a dezinformarii rusești, relatează Courrier International. Cele trei țări europene încearcă să relanseze întâlniri în format „Weimar” – Berlin, Paris și Varșovia – pentru a consolida cooperarea în legătură cu provocările cu care se confruntă Europa, subliniază Deutsche Welle.
Secretarul de stat american Antony Blinken efectuează o vizită în Europa, pentru a participa vineri și sâmbătă la Conferința de Securitate de la München, care reunește în fiecare an elita apărării din întreaga lume și se dorește a fi un adevărat barometru al relațiilor transatlantice, anunță L’Express. Pe agendă va fi ajutorul militar destinat Ucrainei, care începe să rămână fără muniții împotriva Rusiei, detaliază Le Journal de Montreal. Înainte de München, șeful diplomației americane vizitează Albania, care s-a întors hotărât spre Occident, după decenii de izolare sub regimul comunist al lui Enver Hoxha, menționează Albanian Daily News. La Tirana, Blinken dorește să reafirme forța relației bilaterale cu un partener cheie pentru stabilitatea în Balcani, asigură ziarul albanez, iar Sot subliniază că înaltul oficial american este al șaselea secretar de stat al SUA care vine în Albania într-o vizită oficială, după James Baker, Madeleine Albright, Collin Poell, Hillary Clinton și John Kerry.
Lumea a devenit un butoi cu pulbere, iar instabilitatea geopolitică determină cheltuieli militare record, titrează Folha din Brazilia. Niciodată nu s-au cheltuit mai mulți bani decât în ​​2023 pentru apărare, pe planetă, cu excepția perioadelor de războaie mondiale. Anul trecut, cheltuielile militare totale ale unui număr de 173 de țări au ajuns la 2,2 trilioane de dolari, potrivit unui nou raport al Institutului Internațional de Studii Strategice, citat de Folha. Războiul din Ucraina a devenit un catalizator al acestei militarizări, iar polarizarea acută dintre Washington și Beijing a fost o altă pârghie a înarmării globale, stimulând cheltuielile militare ale celor doi giganți și ale altor națiuni din regiunea Indo-Pacific, subliniază publicația braziliană. În SUA și în rândul aliaților lor, Australia, Japonia, Coreea de Sud, Taiwan și Filipine, bugetele totale pentru apărare au crescut cu aproximativ 7,4%, de la aproximativ 984 de miliarde de dolari, la peste 1,05 trilioane de dolari între 2022 și 2023, reține revista Time. Filipine a fost singura țară care și-a redus bugetul militar în 2023, deși națiunea din Asia de Sud-Est și-a extins cooperarea cu armata SUA și și-a sporit strategic rolul în regiune în ultimul an, pe fondul disensiunilor tot mai mari cu China din cauza disputatei Mări a Chinei de Sud, iar cea mai mare creștere în rândul partenerilor regionali ai SUA se înregistrează în Taiwan, care și-a sporit bugetul de apărare cu aproximativ 3 miliarde de dolari, sau 20%, pe fondul temerilor privind o invazie din partea Chinei, precizează Time. Pe de altă parte, China cheltuiește mai mult decât vecinii ei, 219,5 miliarde de dolari, reprezentând 43% din totalul cheltuielilor de apărare ale Asiei, anul trecut. Și, în timp ce cheltuielile pentru apărare ale Coreii de Nord nu sunt disponibile public, în mod colectiv China și Rusia și-au mărit investițiile militare cu 2,6% anul trecut, de la aproximativ 416 miliarde dolari în 2022, la 427 miliarde dolari în 2023, adaugă Time.
Rusia a decis să-și înghețe contribuțiile financiare la Consiliul Arctic, un forum interguvernamental creat în 1996, care își propune să optimizeze cooperarea dintre țările din nordul îndepărtat. Prin intermediul unui comunicat adresat agenției Ria Novosti, guvernul rus și-a exprimat dorința de a nu mai plăti factura „atâta timp cât munca nu se reia în bune condiții cu toți membrii consiliului”. Totuși, premierul norvegian Jonas Gahr Støre consideră „că nu ar trebui să închidem ușile și să aruncăm cheile”, sperând că într-o zi „vom fi cu toții adunați din nou în jurul mesei arctice”, dar celelalte țări occidentale nu împărtășesc această deschidere și se tem că menținerea cooperării cu Rusia ar putea legitima agresiunea Rusiei asupra Ucrainei, reține Le Figaro. Aproape jumătate din suprafața arctică se află în Rusia și, spre deosebire de Antarctica, un continent protejat unde se fac doar revendicări teritoriale nerecunoscute, Arctica a fost un punct de tensiune între marile puteri care o împart încă de la jumătatea secolului al XX-lea, explică Le Figaro.

Cristina Zaharia, RADOR

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult