Acasa Revista Presei Revista presei internaționale – 15 iunie 2022

Revista presei internaționale – 15 iunie 2022

scris de Z.V.
24 afisari

Președintele francez Emmanuel Macron a început o vizită cheie în România și R. Moldova, titrează The Washington Post. Prin vizita sa, Macron transmite un mesaj privind angajamentul Franței față de aliații din NATO și de partenerii europeni, în urma invaziei ruse în Ucraina, menționează France24, subliniind că Parisul a desfășurat 500 de militari în România.

Pe agenda discuțiilor liderului francez cu oficialii români figurează teme precum consecințele războiului din Ucraina, de la fluxurile de refugiați, până la creșterea prețurilor la energie și perturbările de pe piața cerealelor, dar și importanța vigorii proiectului european în aceste momente tulburi, mai cu seamă pentru a ține piept Rusiei, consemnează The Associated Press. De la București, Macron se va îndrepta spre Chișinău, informează Le Parisien, precizând că, în capitala Republicii Moldova, va avea o întrevedere cu președintele țării, Maia Sandu, cu care a dezvoltat o relație de încredere. Dincolo de preocupările geopolitice izvorâte dintr-un conflict în derulare, care justifică astăzi necesara vizită a președintelui francez în România, ca și în Republica Moldova, Le Figaro își exprimă speranța că, pe fondul evenimentelor dramatice din estul Europei, francezii se arată din nou interesați și de o cultură care ne-a oferit opere precum cele ale lui Emil Cioran, Mircea Eliade, Constantin Brâncuși sau George Enescu.
Între timp, o reuniune informală a avut loc la Haga, între secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și un grup de lideri din țările aliate, între care președintele Klaus Iohannis, pentru a discuta despre războiul Rusiei în Ucraina și pentru a pregăti summit-ul de la Madrid, de la sfârșitul acestei luni, relatează ABC News. Pe fundalul războiului de lângă flancul estic al Alianței, discuțiile au abordat și cererile Suediei și Finlandei de a adera la Alianță, completează ABC News. Totodată, prim-ministrul leton, Krisjanis Karins, a declarat anterior, pentru postul leton de radio, că întărirea flancului estic, în special în statele baltice Estonia, Letonia și Lituania, este relevantă pentru guvernele de la Riga, Tallinn și Vilnius, care cer de multă vreme o prezență permanentă a trupelor NATO pe teritoriile lor, în urma manevrelor militare ale Rusiei în regiune. În interviul acordat postului leton de radio, citat de Baltic News Service, Karins a subliniat că este important ca liderii statelor membre NATO să aibă o înțelegere similară a necesității de a consolida securitatea în regiunea baltică.
În cadrul unei vizite în Israel, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat că Uniunea Europeană explorează căi pentru a-şi întări cooperarea energetică cu Israelul, pentru a se elibera de şantajul rusesc, notează La Tribune. La rândul său, statul evreu priveşte favorabil dezvoltarea legăturilor cu Europa, pentru a exporta aici o parte din vastele sale resurse de gaz din mare, adaugă ziarul francez și amintește că Israelul a început să producă gaz după descoperirea, la începutul anilor 2010, a mai multor zăcăminte în largul coastelor sale din Mediterana. Totuși, constată La Tribune, în stadiul actual, acest stat nu dispune de niciun gazoduct ca să lege platformele de foraj din Mediterana de pieţele din sudul Bătrânului Continent și, pentru a compensa această lipsă, israelienii dispun de trei mari opţiuni: să-şi ducă gazul natural spre Egiptul vecin, deja legat de statul israelian printr-o conductă, pentru a-l lichefia şi a-l transporta cu vaporul în Europa; să construiască un gazoduct spre Turcia, care este legată de Europa; sau să construiască o nouă rută a hidrocarburilor, direct spre sudul european.
În urma războiului din Ucraina, România dorește să devină independentă din punct de vedere energetic, titrează Euractiv, subliniind că guvernul român are în vedere modernizarea infrastructurii energetice a țării și se așteaptă ca, până în anul 2030, să primească din partea UE 16 miliarde de euro, pentru a-și dezvolta sistemul energetic, în tranziția spre o economie care să protejeze mediul și care să combată efectele schimbării climatice. Fondul UE de Modernizare sprijină 10 state cu venituri mai mici, în tranziția lor spre neutralitatea climatică, completează Euractiv.
Potrivit unui raport al Băncii Europene de Investiții (BEI) privind efectele războiului asupra economiei europene, criza energetică și inflația provocate de război cresc cu 2,5 puncte procentuale ponderea populației expuse riscului de sărăcie, în Grecia, acest procent apropiindu-se de 30%, în timp ce pe primele locuri se situează România și Bulgaria, cu circa 35%, scrie Phileleftheros. Potrivit raportului BEI, citat de ziarul grec, Austria, Germania, Grecia, Italia, România, Spania și Portugalia înregistrează cel mai mare impact negativ de pe urma creșterii prețurilor la energie, iar guvernele ar trebui să ia măsuri decisive prin transmiterea unui mesaj clar piețelor pentru a reduce incertitudinea și a diminua riscul unei noi recesiuni.
La Geneva, cea de-a 12-a Conferință ministerială a Organizației Mondiale a Comerțului, OMC, își încheie lucrările într-o situație globală fără precedent, anunță Courrier International. O criză mocnește de ani de zile în cadrul OMC și se pare că acum este pe cale să izbucnească, prezice The Guardian. Accesul la vaccinurile anti-Covid, efectele pandemiei asupra lanțurilor de aprovizionare, războiul din Ucraina și consecințele acestuia asupra prețurilor alimentelor au captat atenția tuturor participanților, rezumă Le Temps. Contextul internațional prezintă noi provocări pentru OMC, crede The Wall Street Journal, menționând că reprezentanții celor 164 de țări membre, care nu s-au mai întâlnit într-o conferință ministerială din 2017, se confruntă cu o mulțime de probleme stringente, cum ar fi consolidarea securității alimentare, în timp ce trebuie să rezolve și probleme de lungă durată, sub presiunile făcute de multe țări dornice să înceapă discuții cu privire la o revizuire serioasă a organizației.
În context global, mișcările din jurul grupului BRICS indică o hartă răsturnată a puterii, titrează Avvenire și comentează că afirmarea progresivă a unui agregat geoeconomic, identificat prin acronimul BRICS, format din Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud, care reprezintă împreună peste 42% din populația lumii și până la 20% din PIB-ul planetar, marchează una dintre noutățile procesului evolutiv care a caracterizat cel mai mult globalizarea piețelor. Pactul dintre Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud se deschide unor noi intrări, constată Avvenire și opinează că, în redefinirea echilibrelor globale, Europa ar putea contribui la promovarea unei structuri multipolare. (Cristina Zaharia)

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult