Acasa Revista Presei Revista presei internaționale – 15 mai 2024

Revista presei internaționale – 15 mai 2024

scris de Z.V.
146 Afisari

Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a efectuat o vizită surpriză la Kiev, pe fondul escaladării agresiunii ruse, consemnează presa internațională.

Această misiune diplomatică urmează aprobării recente de către Congresul SUA a unui pachet de ajutor extern în valoare totală de 55 de miliarde de euro, din care o parte semnificativă vizează capacitățile de apărare ale Ucrainei, în special sistemele de artilerie și apărare aeriană, notează Euronews și adaugă că, în timpul acestei vizite, Blinken și-a propus să evidențieze angajamentul administrației Biden față de obiectivele de apărare și de securitate pe termen lung ale Ucrainei. În timpul unei întâlniri cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, Blinken a spus că mai multă asistență americană este în curs și o parte a și ajuns, ceea ce va face o diferență reală împotriva agresiunii ruse, pe câmpul de luptă, citează Financial Times. La rândul său, Zelenski a descris ajutorul SUA ca fiind crucial pentru capacitatea Ucrainei de a se apăra împotriva Rusiei și a spus că țara sa are nevoie de două sisteme de rachete Patriot suplimentare în regiunea Harkiv, completează ziarul britanic. Înaintea vizitei, oficialii americani au remarcat că, de când președintele Joe Biden a semnat pachetul de ajutor extern, la sfârșitul lunii trecute, administrația a anunțat deja 1,4 miliarde de dolari în asistență militară pe termen scurt și 6 miliarde de dolari în sprijin pe termen lung, menționează Associated Press.
În plus, în cadrul unei întâlniri în Suedia, cancelarul german Olaf Scholz și șefii de guvern ai țărilor nordice au cerut o întărire urgentă a ajutorului pentru Ucraina, care trebuie să facă față unui nou asalt rusesc lângă Harkiv, relatează France 24 și precizează că Germania, care a anunțat în aprilie trimiterea unui sistem suplimentar de apărare aeriană Patriot în Ucraina, își îndeamnă aliații europeni să-i urmeze exemplul. Berlinul „speră că vor urma și alte țări europene, pentru că la urma urmelor e nevoie de multă muniție, de tancuri și de sisteme de apărare antiaeriană”, detaliază France 24 și amintește că țările nordice și Germania se numără printre principalii susținători ai Ucrainei, Berlinul fiind al doilea cel mai mare donator din lume (cu 14,5 miliarde de ajutor în total), potrivit Institutului Kiel.
La Moscova, noul ministru rus al Apărării, Andrei Belousov, un economist fără experiență militară, a declarat că dorește să modernizeze forțele armate ale țării și să obțină victoria în Ucraina, cu pierderi umane „minime”, fără a preciza ce nivel de pierderi ar fi acceptabil, reține Le Monde. De asemenea, Belousov a mai declarat că vrea să „optimizeze” cheltuielile militare și a adăugat că al doilea obiectiv al său este de a face „economia militară cât mai deschisă către inovații”, în special „față de tehnologiile digitale”, informează Le Monde. În timp ce Rusia tocmai a lansat o nouă ofensivă asupra Harkivului, remanierea guvernamentală orchestrată de Vladimir Putin este o raritate, susține The New York Times, după ce președintele rus, la mai puțin de o săptămână de la învestire, a ales să-și înlocuiască ministrul apărării. Aceasta este o „remodelare surpriză la vârful puterii ruse”, estimează El Mundo. „De ce să-l înlocuiască?” întreabă Sky News și răspunde: „În mod clar, Putin este nemulțumit de direcția războiului”. Frankfurter Allgemeine Zeitung vede în această schimbare „teama de înfrângere” a președintelui rus. „Încă un motiv pentru a ajuta în continuare Ucraina”, subliniază ziarul german. Schimbarea conducerii Ministerului rus al Apărării dezvăluie strategia înaintea ofensivei de vară a președintelui rus și semnalează că acesta „se pregătește pentru încă mulți ani de război”, conchide Politico.
În plus, în această săptămână, Putin va efectua o vizită de două zile în China, după cum a anunțat Ministerul chinez de Externe, iar Kremlinul a confirmat vizita, precizând că Putin se deplasează în China la invitația omologului său chinez, anunță revista Time. Aflate într-o crescândă dispută cu țările democratice și cu NATO, cele două state dictatoriale, de mărimea unui continent, caută să își sporească influența în Africa, în Orientul Mijlociu și în America de Sud, subliniază Time. Beijingul a susținut Moscova din punct de vedere politic în războiul rus împotriva Ucrainei și a trimis mașini-unelte, electronice și alte articole considerate a contribui la efortul de război al Rusiei, fără a exporta efectiv armament, notează CBS News.
Vizita premierului grec Kyriakos Mitsotakis la Ankara, ce a urmat vizitei întreprinse de președintele turc Recep Tayyip Erdogan la Atena, în decembrie anul trecut, a fost urmărită de presa internațională cu un interes deosebit. Liderii grec și turc s-au întâlnit pentru a încerca să lase în urmă decenii de dispute și a-și normaliza relațiile, titrează Euronews și explică faptul că Grecia și Turcia, ambele membre NATO, sunt în conflict de decenii cu privire la o serie de probleme, printre care revendicările teritoriale în Marea Egee și drepturile de foraj în Marea Mediterană, ajungând în pragul războiului de trei ori în ultimii 50 de ani. Publicația IN.gr caracterizează vizita premierului Mitsotakis la Ankara drept „un pas deosebit de binevenit în procesul de normalizare a relațiilor dintre Turcia și Grecia” și estimează că „agenda pozitivă va dura probabil destul de mult – din motive care decurg din situația internă a Turciei și din imperative geopolitice”. „Pe frontul extern, guvernul Erdogan şi-a atins limitele eforturilor de a obţine autonomie strategică și de a revendica o poziție regională, s-a lovit de un zid în politica externă și își dă seama că, pentru ca Turcia să aibă o oarecare stabilitate economică și politică, trebuie să aibă o politică pașnică cu vecinii săi”, de aceea vedem „un ritm constant al diplomației cu scopul de a îmbunătăți relațiile cu statele arabe din Golf, cu statele din Caucaz și cu Grecia”, singura excepție fiind Israelul, dar acest lucru „este din cauza evenimentelor care au urmat zilei de 7 octombrie”, analizează IN.gr. „La un nivel mai larg, având în vedere haosul geopolitic din vecinătate și războiul din Ucraina, Turcia și Grecia ar trebui să fie nebune și sinucigașe să continue pe calea escaladării. În ceea ce privește modul în care cele două țări vor ajunge în cele din urmă să discute problemele dificile precum platoul continental și Zona Economică Exclusivă și dacă sunt ele pregătite pentru compromisuri, IN.gr subliniază că „Turcia și Grecia trebuie să înceapă cu pași mici – proiecte economice comune, diminuarea tensiunilor în cadrul NATO, mai mult angajament politic, dar până la urmă trebuie să vorbească despre Cipru, despre parcursul Turciei spre UE și despre crearea unui front economic comun în Marea Egee.”

Cristina Zaharia, RADOR RADIO ROMÂNIA

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult

BREAKING NEWS