Acasa Revista Presei Revista presei internaționale – 15 martie

Revista presei internaționale – 15 martie

scris de Z.V.
165 Afisari

Mimarea procesului electoral în Rusia, războiul acesteia din Ucraina și evoluția conflictului din Orientul Mijlociu sunt temele analizate pe larg în presa internațională.

Publicația spaniolă 20 Minutos transmite că „țara lui Putin organizează alegeri prezidenţiale” pe parcursul acestui weekend, deși „înainte de vot toţi știu ce se va întâmpla: va câştiga Putin şi încă cu un scor covârșitor”. „Vor fi şi alţi trei candidaţi, dar ei se vor prezenta doar pentru a pierde”, mai precizează ziarul, enumerând condițiile exigente pe care le-au îndeplinit: „au strâns două milioane de semnături, au trecut de 35 de ani și locuiesc permanent în Rusia de cel puțin 25 de ani”. Cotidianul italian La Stampa publică un interviu cu opozantul rus din exil Mihail Hodorkovski, care îi cere Occidentului „să nu recunoască alegerile falsificate”. El mai apreciază că: „Putin nu e pregătit să declare război Poloniei sau țărilor baltice, atât timp cât mai e război în Ucraina. Dar dacă războiul se va termina, el va simți nevoia să înceapă unul nou pentru a rămâne la putere. Putem doar ghici următoarea țintă: Moldova, cea mai probabilă, țările baltice și, desigur, Polonia”. Revista americană The Atlantic avertizează și ea că ce se va întâmpla în Rusia nu e un proces electoral și nu trebuie numit și recunoscut ca atare în Vest. „Terminologia contează. Mulți oameni văd eronat alegerile ca sinonime cu democrația. Un scrutin autentic e unul dintre pilonii fundamentali ai democrației. Dar o competiție măsluită marchează moartea democrației și face irelevanți toți ceilalți piloni esențiali, întrucât poporul nu mai decide cine guvernează.” Cotidianul britanic The Guardian scrie că așa-zisele „«alegeri» nu vor aduce vreo schimbare în Rusia, dar înfrângerea lui Putin în Ucraina da”. Redăm concluzia reputatului istoric care semnează articolul: „Suntem la începutul unei noi epoci a istoriei europene și ce vom face anul acesta va avea consecințe decenii la rând. A-i permite Ucrainei să câștige acest război nu e doar calea unică de a-i asigura un viitor democratic și pașnic. E totodată și cel mai bun lucru pe care-l putem face pentru a ameliora șansele pe termen lung ale unei schimbări în bine în Rusia.”

Ziarul francez Libération informează că, „după ce Putin a insistat nu o dată cu privire la folosirea arsenalului nuclear rusesc”, Casa Albă a ținut să-i dezamorseze amenințările: „nu vedem nici un motiv pentru a ne ajusta propria poziție nucleară și nici vreun semn că Rusia se pregătește să folosească o armă nucleară în Ucraina”. Portalul european Politico anunță că UE a convenit asupra unui fond de 5 miliarde de euro pentru înarmarea Ucrainei, numai că nu e de fapt un fond propriu-zis, ci mai degrabă un exercițiu de „contabilitate creativă”. Mai exact, statele UE vor livra pe bază de acorduri bilaterale armament Ucrainei, iar valoarea acelor livrări se va deduce în proporție de 43% din contribuția datorată de țară la fond. „De exemplu Germania trebuie să contribuie cu 1,2 miliarde de euro la fond, dar dacă îi va livra Ucrainei arme de 2,4 miliarde nu va mai trebui să achite nimic. Berlinul a anunțat oricum un ajutor militar de 7 miliarde de euro pentru 2024.” Pe de altă parte, „numai o treime din țările NATO au alocat 2% din PIB apărării”, constată publicația belgiană Le Vif, citând raportul anual al secretarului general al alianței, publicat joi. E vorba de 11 țări din 32, în condițiile în care anul acesta expiră deceniul pe care statele membre și l-au acordat singure pentru a încerca să atingă ținta de 2%. Agenția ucraineană Ukrinform relatează că, după ce Emmanuel Macron a declarat în februarie că nu exclude trimiterea de trupe occidentale în Ucraina, premierul eston Kaja Kallas a reconfirmat această posibilitate, cu ocazia unei dispute cu un grup parlamentar. Acesta s-a declarat îngrijorat că guvernul ar putea trimite militari în Ucraina, dar Kallas i-a asigurat printr-un discurs în parlament că numai legislativul poate lua decizia, nicidecum ea. Ukrinform mai reaminteşte că „și președintele lituanian a declarat că țările occidentale trebuie să discute ideea trimiterii de trupe în Ucraina și să nu mai traseze «linii roșii» în chestiunea ajutorului pentru Kiev”. La declarația lui Macron „așa-ziși aliați i-au replicat, în esență: «Franța, tacă-ți fleanca!»”, apreciază The Financial Times într-o analiză care pledează pentru substituirea ajutorului militar al SUA pentru Kiev, posibil blocat definitiv, cu cel al UE. Ziarul britanic optează pentru trimiterea de militari europeni necombatanți în Ucraina: „echipe de deminare, instructori și ingineri pentru vehicule”. De asemenea, calculează că ajutorul necesar Ucrainei pentru a obține victoria, acordat exclusiv de ceilalți aliați din NATO în afară de SUA, ar costa anual numai 65 de euro per cap de locuitor. „Dacă Putin va câștiga, deasupra Europei nu se va coborî o nouă Cortină de Fier. Va fi mai degrabă o perdea mobilă din pânză, mutată de colo-colo după voia Rusiei. «Vestul» s-ar putea chirci într-o mică fâșie întinsă din Regatul Unit până la (dacă vom fi norocoși) Polonia.”

Ziarul portughez Jornal Económico semnalează că „atacul Israelului în sudului Gazei ar putea avea loc curând”: Israelul „continuă să creadă că ultimii combatanți ai Hamas s-a fortificat la Rafah, cel din urmă bastion al grupării jihadiste în Fâșia Gaza. Prin urmare, în ciuda avertismentelor internaționale dure cu privire la securitatea celor peste 1,5 milioane de civili refugiați în zonă, planul rămâne activ”. Site-ul brazilian Folha Online reține că Israelul „intenționează să transfere civilii din Rafah în niște «insule umanitare» organizate în centrul Fâșiei Gaza” înainte de a ataca cele „patru batalioane” de teroriști Hamas din oraș. Armata israeliană a precizat că planul e „parte fundamentală a pregătirilor militare pentru invadarea oraşului Rafah” și va fi implementat „în parteneriat cu actori internaționali”. Publicația israeliană Ynet News subliniază și de ce e indispensabilă operațiunea din Rafah, mai precis „cheia câștigării războiului”: pe lângă trupele teroriste, care e evident de ce nu pot fi lăsate neatinse, sub Rafah mai sunt și tuneluri pentru contrabanda cu armament din Egipt, precum și o rețea de tuneluri destinată adăpostirii comandanților Hamas, unde se suspectează că sunt sechestrați și ostaticii israelieni.

Între timp, în Fâșie a înflorit o „economie de război” dominată de clanuri familiale, bande criminale și afaceriști veroși, dezvăluie săptămânalul britanic The Economist. Și casele abandonate ale refugiaților și ajutoarele internaționale sunt jefuite de clanuri, care vând ulterior la prețuri exorbitante bunurile necesare populației. O altă afacere profitabilă pentru bandele palestiniene sunt și taxele de protecție percepute unor organizații umanitare. Săptămânalul german Der Spiegel publică un amplu reportaj despre rolul agenției ONU pentru refugiații palestinieni, UNRWA, în Fâșie și în conflict. Israelul cere acum desființarea ei din cauză că cel puțin alți 30 de angajați ai UNRWA, pe lângă cei 12 deja dovediți, au fost implicați în masacrul din 7 octombrie, omorând, răpind și jefuind. „Israelienii susțin că 12% din cei 13.000 de angajați ai UNRWA din Fâșie sunt membri activi ai Hamas ori ai Jihadului Islamic. Ei susțin că UNRWA știa de tunelurile de sub clădirile ei, a promovat ura împotriva Israelului [cum UNRWA administrează școlile din Fâșie] și i-a permis Hamasului să fure ajutoare la scară largă”. Cotidianul israelian Haaretz avertizează că India, mare susținătoare a Israelului, începe să-și piardă răbdarea din cauza războiului, acesta fiind motivul pentru care premierul Narendra Modi tocmai și-a trimis mâna dreaptă în materie de politică externă să discute cu Netanyahu. Mesajul acestuia ar fi fost: „Nu ne luați sprijinul ca de la sine înțeles.”

Presa americană pare extrem de preocupată de dinamica relației Joe Biden-Benjamin Netanyahu, subiectul fiind dezbătut în toate marile ziare naționale. The New York Times consideră că Biden nu pune presiune reală pe Israel în chestiunea umanitară, lovindu-l numai cu vorba, nu și cu fapta. El îi permite lui Netanyahu să „calce cu bocancii pe interese și valori americane”, din cauză că a intrat într-o dilemă rezultată din raportul dintre „sensibilitățile și politicile pro-Israel” ale președintelui, și „costurile provocate de acestea în politica internă și externă”. The Wall Street Journal crede că Biden nu are o politică eficientă pentru că administrația lui crede într-o „lume fantastică”: când ei „discută despre israelieni și palestinieni, descriu două popoare care nu există în realitate. Conform Casei Albe, palestinienii aspiră la pace, resping Hamas și sunt dispuși la concesii dureroase”. Pe de altă parte, „guvernul israelian ar fi în conflict cu propriul popor”. The Washington Post apreciază că „Biden și Netanyahu sunt prinși într-o dispută publică referitoare la strategia militară, conducerea politică, ba chiar și numărul victimelor. La fel ca și alte dispute din aceeași relație, și aceasta se va soluționa probabil fără o ruptură fățișă – însă e un moment tensionat”. Revista Foreign Affairs rezumă astfel dilema lui Biden: „A lua măsuri dure contra Israelului, dacă s-ar întâmpla vreodată, ar fi mult în afara zonei de confort a lui Biden. Dar și a ajuta Israelul într-un război care omoară atât de mulți civili palestinieni e tot mai nesustenabil”.

În fine, The Jerusalem Post avansează o propunere inedită privind viitorul Fâșiei Gaza: o democrație fără alegeri, după modelul Atenei antice. Dat fiind că Hamas e susținută de 80% din populația Gazei, „democrația electorală tradițională nu ar avea cum să funcționeze”. Astfel, un „Consiliu Cetățenesc” cu 50 de membri aleși aleatoriu prin tragere la sorți și cu un singur mandat cu termen fix ar putea lua decizii cu o majoritate minimă de 80%. „În cine ați avea mai multă încredere: într-un șef de instituție numit politic sau într-unul desemnat de 50 de oameni aleși la întâmplare?”, se întreabă retoric ziarul.

Andrei Suba – RADOR

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult

BREAKING NEWS