Acasa Revista Presei Revista presei internaţionale – 15 octombrie 2021

Revista presei internaţionale – 15 octombrie 2021

scris de Z.V.
60 afisari

În prag de iarnă, problema aprovizionării cu gaze naturale se acutizează iar „Europa s-a trezit la mila lui Putin” după cum titrează The Telegraph.

Revista presei

„Merkel și Macron vor constata că orice acord cu Kremlinul se va încheia în termenii lui Putin, nu ai lor. Tentativele Germaniei și Franței de a asigura livrări de gaze de urgență din partea Rusiei demonstrează cât de dependentă a ajuns să fie Europa de Kremlin pentru a-și satisface nevoile energetice. Cum prețurile globale ale energiei au atins niveluri-record, tot mai mulți conștientizează faptul că președintele rus Vladimir Putin încurajează în mod activ creșterea prețurilor în încercarea de a obține aprobarea Europei pentru gazoductul Nord Stream 2, finalizat luna trecută”, comentează The Telegraph. Pe aceeași idee merge și The Wall Street Journal, care arată că “Rezervele uriașe de petrol și gaze ale Moscovei au făcut-o să aibă o influență sporită asupra economiilor occidentale și a celei chineze care se confruntă cu o majorare a prețurilor”. “Rusia, cea mai mare țară exportatoare de gaze și totodată sursa a peste o treime din gazele Europei, s-a prezentat drept un furnizor de primă importanță care ar putea soluționa ușor problema deficitului de gaze de pe continent. Oficialii occidentali acuză Kremlinul că încearcă să obțină avantaje de ordin politic blocând o furnizare suplimentară. Moscova afirmă însă că ea este cea care salvează piețele energetice instabile de pe glob, negând că și-ar exploata imensele sale rezerve în schimbul unor beneficii de ordin politic”.
Ungaria va primi tehnologia necesară pentru producerea vaccinului rusesc Sputnik înainte de sfârşitul anului, informează agenția MTI. Potrivit ministrului ungar de Externe, Budapesta și Moscova au ajuns la un acord politic privind efectuarea transferului de tehnologie necesară producerii vaccinului Sputnik până la sfârşitul acestui an. Ministrul a evidenţiat că cererea pentru vaccinul rusesc este mare în întreaga lume, astfel încât Ungaria are un interes economic serios în privinţa participării la fabricarea acestui produs.
Agenția Europeană a Medicamentului evaluează un nou medicament anti-Covid, scrie La Stampa. Este vorba de tratamentul cu Evusheld, o combinație de doi anticorpi monoclonali dezvoltată de AstraZeneca pentru prevenirea COVID-19 la adulți. Decizia EMA „se bazează pe rezultatele preliminare ale studiilor clinice, care sugerează că medicamentul poate ajuta la protejarea împotriva bolii”.
Dosarul nuclear iranian revine în atenția presei internaționale, în contextul vizitei unei delegații europene în Iran pentru a discuta reluarea negocierilor. După cum scrie Courrier International, „O delegaţie a Uniunii Europene se află la Teheran pentru a încerca să convingă Iranul să revină la masa tratativelor pentru a salva acordul internaţional privind programul său nuclear, discuţiile având loc într-un climat tensionat după ameninţări americane. Întâlnirea are loc în momentul în care occidentalii îşi pierd răbdarea în faţa refuzului Iranului de a fixa o dată pentru reluarea negocierilor. Preşedintele american, Joe Biden, s-a declarat gata să revină în acord, cu condiţia ca Iranul să-şi reia angajamentele”. Se menține însă neîncrederea reciprocă între părți. „Ajunşi la putere în Iran, ultraconservatorii sunt puţin înclinaţi spre concesii şi doresc ca ţările europene să garanteze respectarea acordului. Iar Statele Unite şi mai ales Israelul au convingerea că Teheranul trage de timp pentru a avansa cât mai mult posibil în programul sau nuclear”, mai arată Courrier International.
Presa internaționale urmărește și ancheta derulată în urma atacului cu arcul din Norvegia, soldat cu decesul a cinci persoane. Citând surse apropiate anchetei, Le Temps scrie că pare a fi vorba de un atac terorist. Potrivit poliției, suspectul este un danez în vârstă de 37 de ani, convertit la islam, despre care existau temeri privind o posibilă radicalizare”. „Mai multe planuri de atentate islamiste au fost dejucate în Norvegia în trecut”, mai notează Le Temps, amintind că „paşnica naţiune scandinavă a fost îndoliată de două atacuri de extrema dreaptă în ultimii zece ani. Pe 22 iulie 2011, Anders Behring Breivik a omorât 77 de persoane plasând o bombă lângă sediul guvernului la Oslo, înainte de a deschide focul asupra unei adunări a Tineretului laburist pe insula Utøya. Iar în august 2019, Philip Manshaus a deschis focul într-o moschee de lângă Oslo, înainte de a fi prins de credincioşi, fără a face răniţi grav. Anterior, el şi-a împuşcat, din motive rasiste, sora vitregă adoptivă, de origine asiatică”.
După o activitate de 74 de ani, compania aeriană italiană Alitalia și-a închis porțile, scrie Euronews. „Pandemia de coronavirus s-a dovedit a fi o lovitură fatală pentru compania italiană, aflată în criză de 30 de ani: numai în ultimii 20 de ani, vistieria Statului a suferit pierderi de aproximativ 13 miliarde de euro. Alitalia va transmite acum ștafeta unei noi companii, Italia Trasporto Aereo (ITA), care va angaja numai 2.800 din cei aproape 14.000 de lucrători. Noua companie va fi total publică, ceea ce pentru angajați va însemna o reducere a salariului și eliminarea mai multor beneficii.

(Florin Matei, Agenția de Presă RADOR)

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult