Acasa Revista Presei Revista presei internaționale – 15 septembrie

Revista presei internaționale – 15 septembrie

scris de Z.V.
25 afisari

Presa europeană consacră spații largi alegerilor din Norvegia și Germania. ”Opoziția laburistă a câştigat legislativele din Norvegia, punând capăt celor opt ani de domnie a dreptei”, scrie cotidianul Liberation, cunoscut pentru orientarea sa de stânga.

Acesta precizează că liderul laburist Jonas Gahr Støre, probabil viitorul premier, la fel ca adversarii săi conservatori, are în program o ieşire lentă şi treptată din economia petrolieră. ”Norvegia este un paradox. Este al treilea exportator mondial de gaz şi al şaptelea de petrol, dar este și campion al tranziției către automobilele electrice. Peste 95% din electricitate este produsă de baraje hidroelectrice, dar industria petrolieră furnizează 160.000 de locuri de muncă directe şi indirecte, adică 6% din posturile din întreaga ţară, potrivit unui studiu al Statistics Norway din 2019”, scrie Liberation. Financial Times remarcă la rândul său că rezultatul alegerilor îl aduce la putere pe liderul laburist Jonas Gahr Store, fost ministru de externe, ceea ce înseamnă că, pentru prima oară după 62 de ani, toate cele cinci țări nordice (Suedia, Norvegia, Danemarca, Finlanda, Islanda) vor avea simultan un premier de stânga. Financial Times reamintește că perioada electorală a fost animată de ideea unei accelerări a tranziției țării spre o economie verde, departe de industria de petrol și gaze care domină încă exporturile.
Despre o altă campanie electorală, de data aceasta pentru funcția de cancelar federal al Germaniei, scrie publicația portugheză Diario de Noticias. Dezbaterea televizată de duminică a consolidat avantajul vicecancelarului Olaf Scholz, din Partidul Social Democrat (SPD), considerat de sondaje învingătorul dialogului, cu doar două săptămâni înainte de alegerile parlamentare din Germania. Armin Laschet, candidatul Uniunii Creștin-Democrate (CDU), a optat pentru o schimbare de tactică faţă de prima dezbatere, dar a primit doar 27% din voturi, cifră similară cu cea a Annalenei Baerbock (25%), candidată a Verzilor. Moștenirea Angelei Merkel riscă să nu poată fi valorificată de CDU”, conchide Diario de Noticias. ”CDU – Planuri pentru cel mai rău scenariu”, titrează Tagesspiele, care remarcă faptul că în partidul doamnei Merkel, toată lumea speră încă la victoria lui Armin Laschet, dar, în culise, destul de mulți membri ai Uniunii Democrat-Creștine își planifică deja pașii de după o înfrângere.
”Dacă postul de cancelar este pierdut, președinția grupului parlamentar CDU ar deveni brusc singurul element de valoare pentru care personalitățile din partid merită să mai lupte. Dacă Armin Laschet nu va câștiga alegerile federale, pe firmament vor străluci trei nume cunoscute de lideri, toți din Renania de Nord-Westfalia: Friedrich Merz, Jens Spahn, Norbert Röttgen. Pentru Tagesspiele, cei trei riscă să saboteze campania partidului. ”Dar prețul merită o încercare. Pentru că este vorba de postul de lider al opoziției în Bundestag, până la urmă”.
Între timp, cancelarul german Angela Merkel, încă în funcție, se află în vizită în Serbia și Albania, întreținând speranțele acestor țări privind continuarea integrării europene, reamintește Euronews. La Belgrad, Merkel a cerut Europei să continue consolidarea influenței Uniunii față de aceste țări și a afirmat că a constatat cu îngrijorare – ca de altfel şi premierul sârb Vucic – că au fost făcuţi pași înapoi. ”Statele din Balcanii de Vest – care includ Serbia, Bosnia, Macedonia de Nord, Albania, Muntenegru și Kosovo – doresc de zeci de ani aderarea la UE, şi totuși, din cauza interesului scăzut al Bruxelles-ului și a succesiunii crizelor diplomatice cu care UE a trebuit să se confrunte, în primul rând Brexit, chestiunea estică a trecut pe planul doi, lucru care a favorizat nașterea unor noi colaborări ale țărilor balcanice cu Rusia și China. ”Observăm totuși în care se manifestă influențele altor actori internaționali aici, în Balcanii de Vest” – a ținut să precizeze Merkel, citată de Euronews.
Publicația belgrădeană Beta reține declarația cancelarului potrivit căreia problema Kosovo trebuie rezolvată înainte de aderarea Serbiei la Uniunea Europeană, dar după ce vor fi rezolvate toate celelalte probleme deschise în procesul de integrare europeană. Merkel a amintit că și Germania a avut nevoie de mult timp când a fost vorba de unificare, recunoașterea frontierelor și alte probleme asemănătoare. După cum subliniază BETA, Merkel s-a declarat optimistă cu privire la viitorul Procesului Berlin, pe care l-a inițiat pentru o apropiere mai rapidă a Balcanilor de Vest de UE.
De la Moscova, FRANCE 24 relatează că Vladimir Putin s-a întâlnit la Kremlin cu omologul său sirian, Bachar al-Assad. Pe parcursul acestei rare întâlniri directe între cei doi, care a avut loc luni, Vladimir Putin a estimat că „teroriştii au suferit daune considerabile” în Siria, unde forţele guvernamentale controlează, potrivit Kremlinului, „90% din teritoriu”.
Rusia este militar prezentă în Siria din 2015 pentru a ajuta forţele lui Bachar al-Assad şi consideră implicarea sa justificată, deoarece a fost făcută la cererea autorităţilor „legitime” de la Damasc, reamintește France 24. Sub titlul ”Cartea Siriei”, publicația turcă HABERTÜRK abordează subiectul din perspectiva Ankarei. ”Un pas în privința Siriei este așteptat în perioada următoare din partea Turciei, care pare să aibă o putere de manevră mai mare după deschiderea relațiilor regionale cu Emiratele Arabe Unite, Egipt și Arabia Saudită. Cea mai importantă problemă care ar putea ridica piedici în calea noului proces dintre Siria și Turcia este că toate organizațiile politice și grupurile militare pe care le sprijină Turcia îl consideră pe Assad drept terorist. Iar aripa PKK din nordul Siriei, gruparea PYD/YPG, aliat al lui Assad, este considerată organizație teroristă de către Turcia. În acest context, se vor așeza Ankara și Damascul la aceeași masă?” se întreabă retoric Haberturk.
Încheiem cu un articol publicat de LA LIBRE BELGIQUE, referitor la evoluția pandemiei de coronavirus.
„Ne confruntăm cu un ultim val, un fel de ‘val de ieşire’, care îi va afecta majoritar pe nevaccinaţi”, afirmă biostatisticianul flamand Tom Wenseleers, care nu crede că vor mai apărea variante mai agresive decât tulpina Delta. ”Sunt optimist în ceea ce priveşte apropiata ieşire din criza sanitară”, conchide expertul, citat de La Libre Belgique.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult