Presa internațională urmărește în continuare criza politică din Georgia, unde Parlamentul a nominalizat un nou președinte, însă actualul șef al statului, pro-europeana Salomé Zurabişvili, refuză să părăsească postul, considerând ilegitim legislativul rezultat în urma alegerilor din octombrie, şi îndeamnă la continuarea protestelor anti-guvernamentale.
“Criza din Georgia se adâncește dată fiind numirea lui Mihail Kavelașvili, de extremă-dreaptă, în funcția de președinte”, scrie Newsweek. „Fostul fotbalist Mihail Kavelașvili a fost votat să devină noul președinte al Georgiei, adâncind astfel tensiunile pe tema relațiilor țării cu Rusia. Kavelașvili a fost singurul candidat la alegerile prezidențiale, astfel încât el și-a adjudecat cu ușurință voturile din partea Visului Georgian, cel care controlează colegiul electoral din țară, format din parlamentari și membri ai administrației locale. Partidele de opoziție au afirmat că votul a fost trucat cu ajutorul Rusiei, ele cerând reluarea scrutinului. Comentând evoluțiile politice din Georgia, Euronews arată că victoria lui Mihail Kavelașvili „înseamnă o întărire a stăpânirii Visului Georgian în ceea ce opoziția a definit o lovitură adusă aspirațiilor țării la UE și o victorie pentru Rusia”. “În 2022, Kavelașvili a co-fondat mișcarea politică Putere Poporului, aliată cu Visul Georgian și cunoscută pentru retorica sa puternică anti-occidentală. Kavelașvili a fost unul dintre autorii unei legi controversate care impune organizațiilor care primesc mai mult de 20% din finanțările lor din străinătate, să se înregistreze ca ”urmărind interesele unei puteri străine”, similar cu o lege rusă folosită pentru a discredita organizațiile critice la adresa guvernului”.
Cele mai recente evoluții din Siria, după fuga președintelui Assad și încheierea a jumătate de secol de dominație a partidului Baath, se mențin în centrul atenției presei internaționale. În Siria au loc „contacte directe” între SUA și gruparea Hayat Tahrir al-Sham, iar secretarul american de Stat solicită formarea unui guvern incluziv. Potrivit Euronews, pe marginea summit-ului din orașul iordanian Aqaba, secretarul de Stat al SUA, Antony Blinken, a declarat că Statele Unite au avut contacte directe cu grupul rebel Hayat Tahrir al-Sham și a definit principiile pentru continuarea sprijinului pentru tranziția politică a Siriei. Blinken a afirmat că SUA și aliații săi „au un interes important în a ajuta poporul sirian să contureze această nouă cale”. „ISIS și alte grupări teroriste sunt încă prezente în Siria și doresc să folosească această perioadă de incertitudine pentru a încerca să-și recapete poziția. Nimeni nu înțelege aceste provocări mai bine decât poporul sirian, iar sirienii știu că vor avea nevoie de sprijinul vecinilor lor și al comunității internaționale pentru a înfrunta aceste provocări”, a adăugat Blinken.
Urmărind implicațiile internaționale ale crizei din Orientul Mijlociu, La Libre Belgique reține că „Israelul ordonă închiderea ambasadei din Dublin din cauza retoricii antisemite”. „Relațiile diplomatice dintre Irlanda și Israel s-au deteriorat în urma unei serii de inițiative, anume recunoașterea de către Dublin a statului Palestina și sprijinul pentru procedurile introduse de Africa de Sud în fața Curții Internaționale de Justiție, care acuză Israelul de genocid în Fâșia Gaza, unde țara este în război împotriva Hamas din 7 octombrie 2023, ziua atacului fără precedent al mișcării islamiste palestiniene pe teritoriul israelian”. „Decizia de a închide ambasada Israelului la Dublin a fost luată în lumina acțiunilor anti-israeliene extreme ale guvernului irlandez”, a adăugat ministerul israelian. Irlanda a reacționat deplângând „o decizie profund regretabilă din partea guvernului Netanyahu”. „Resping total afirmația că Irlanda este anti-israeliană”, a scris premierul irlandez, Simon Harris, pe contul său X.
„O eră nouă a violenței politice se instalează în America”, titrează The Financial Times, argumentând că „Populismul violent ia amploare pe măsură ce normele se degradează și dispar”. „Uciderea săptămâna trecută la New York a directorului executiv al companiei de asigurări medicale United Healthcare, Brian Thompson, care pare a fi fost motivată de ‚ostilitate față de America corporatistă’, e cel mai nou indiciu care trădează instalarea în SUA a unei noi ere a violenței politice intense. Astăzi trăim în America într-o nouă eră a populismului violent. Un număr frapant de acte violente motivate politic au avut loc recent împotriva unor ținte legate de establishment, de la clădiri de instituții federale și lideri politici la studenți și responsabili universitari, iar mai nou, se pare, și directori corporatiști. Ascensiunea populismului violent în America actuală e profund îngrijorătoare. Asistăm nu numai la normalizarea violenței politice, ci și la amplificarea susținerii oricum semnificative față de asemenea acte printre americanii obișnuiți”, comentează The Financial Times.
Florin Matei, Agenția de Presă RADOR a RADIO ROMÂNIA
