Acasa Revista Presei Revista presei internaționale – 16 mai 2023

Revista presei internaționale – 16 mai 2023

scris de Z.V.
66 Afisari

Alegerile din Turcia, războiul din Ucraina și amenințarea Chinei au fost principalele subiecte dezbătute în presa internațională.
„În urma primului tur al atât de importantelor alegeri din Turcia, președintele Recep Tayyip Erdoğan s-a plasat cu o diferență semnificativă înaintea adversarului său, Kemal Kılıçdaroğlu, după cum a anunțat luni comisia de resort, după o seară electorală haotică, în cursul căreia opoziția a acuzat partidul de guvernământ ca ar fi falsificat voturile”, comentează The Washington Post. „Alegerile ar putea reface alianțele geopolitice, având în vedere că războiul din Ucraina intră în cel de-al doilea an, iar statele arabe își normalizează relațiile” cu dictatorul sirian Bashar al-Assad. Ziarul turc Hürriyet comunică rezultatele alegerilor parlamentare după numărarea a peste 99% din voturi: „Alianța Populară condusă de Partidul Justiție și Dezvoltare (AKP) al președintelui Recep Tayyip Erdoğan a adunat 321 de parlamentari, în timp ce Alianța Națională de opoziție a rămas cu 213” în parlamentul de 600 de locuri. Restul de 66 de locuri i-a revenit unei alianțe cu tentă socialist-ecologistă. Ziarul italian La Stampa arată că „președintele în funcție a obținut 49,24% din voturi, în timp ce liderul opoziției s-a oprit la 44,9%. Împărțită în două, Turcia se îndreaptă către alte 14 zile de campanie electorală, care se anunță foarte tensionată, pentru turul al doilea din 28 mai, prima dată după introducerea sistemului prezidențial în 2018”. Cotidianul brazilian O Globo scrie despre speranțele tineretului turc: „Blocul de opoziție are nu doar votul tinerilor, al liberalilor, al progresiștilor și al artiștilor care văd în Erdogan un viitor conservator și distanțare de Occident, ci, mai precis, pe cel al celor 5,2 milioane dintre ei care ar vota pentru prima dată. Ei doresc distanță faţă de religie și apropierea de Occident. Ei văd în adevărata identitate turcă o țară multiculturală, cu idei diferite și un viitor progresist”. Catalanul El Periodico subliniază că „Erdogan obține cel mai slab rezultat al său de la venirea lui la putere în 2002”, în condițiile în care „alegerile de duminică au fost un referendum asupra popularității lui”. Ziarul spaniol ABC comentează în schimb că „nici cei 56.000 de morți în urma cutremurului, nici criza economică gravă, nici unirea întregii opoziții împotriva lui, inclusiv a kurzilor, nu l-au putut doborî pe Erdogan”. Publicația israeliană Ynet News rezumă cel mai concis ultimele două idei în titlul analizei sale: „Erdogan încasează o lovitură, dar e mai aproape de victorie”. Săptămânalul britanic The Economist apreciază că „cu excepția unei victorii din primul tur a conducătorului autoritar al Turciei, e cel mai prost rezultat pe care și l-ar fi putut imagina opoziția țării”. Totuși, „turcii n-au renunțat la democrație”, după cum „o dovedește prezența la vot de peste 88%”, absența incidentelor violente și a „acuzațiilor serioase de fraudă electorală”.
Până la declanșarea mult așteptatei contraofensive ucrainene, preşedintele Zelenski a lansat o ofensivă diplomatică, plecând în weekend într-un „mini-turneu european”, relatează cotidianul belgian Le Soir, care l-a dus succesiv la Roma, Berlin, Paris și Londra. În capitala britanică premierul Rishi Sunak și Zelenski au anunțat o „coaliție aeriană”, consemnează The Telegraph, precizând că e vorba deocamdată doar de instruirea piloților ucraineni. Sunak a adăugat că va discuta săptămâna aceasta chestiunea și cu alți lideri străini, inclusiv despre posibilitatea livrării de avioane. În Franța, președinții Macron şi Zelenski au avut o „cină operaţională” pentru a discuta aspecte militare şi diplomatice, transmite Le Figaro. Parisul şi-a anunţat „intenţia de a pregăti mai multe batalioane ucrainene, în special cu tancuri uşoare”. Iar „o pregătire pe avioane de vânătoare nu este exclusă, chiar dacă livrarea de avioane franceze nu e la ordinea zilei”. Britanicul The Guardian evidențiază importanța ajutorului german: „Spre diferență de politicienii francezi și britanici, Olaf Scholz nu se ocupă cu pompa. Nici cu șarmul. Omul care se încruntă când încearcă să zâmbească l-a primit pe Zelenski la Berlin cu rigiditatea-i caracteristică. Și totuși, dintre toate întâlnirile lui Zelenski cu liderii europeni cea din Germania ar putea rămâne în amintire drept cea mai importantă”. Mai precis, „Germania s-a remarcat în sfârșit cu adevărat anunțând în ajunul vizitei dublarea ajutorului militar, la peste 5 miliarde de euro”. „Zelenski obține de la Franța și Germania promisiunea de a trimite noi ajutoare militare”, titrează Euronews, observând că Ucraina „continuă să se pregătească pentru o contraofensivă. În acest sens, turneul diplomatic pare a fi pregătitor pentru această acțiune militară”. Trăgând linie, Le Monde apreciază că „la finalul mini-turneului său european, președintele ucrainean a obținut noi livrări de arme de la aliați, dar nu a reușit încă să convingă Franța sau Germania să-i furnizeze avioane de luptă” și conchide și el că „Zelenski se înarmează pentru contraofensivă”.
Ziarul israelian The Jerusalem Post reia o temă mai veche, vehiculată în aprilie, despre un „plan secret” al Franței și Chinei de a pune capăt războiului din Ucraina. Planul „e încă valid, dar nu va fi scos la lumină decât dacă vor avea loc schimbări majore ale situației din Ucraina”, iar prin „schimbări” trebuie să înțelegem „contraofensiva”. „China și Franța sunt conștiente că eforturile lor diplomatice pot fi insuficiente pentru a-i aduce pe beligeranți la masa negocierilor. Dar înțeleg și că e crucial să colaboreze pentru orice rol vor ajunge să joace în cadrul crizei.” Conform agenției MTI, și ministrul ungar de externe Péter Szijjártó s-a deplasat luni la Beijing pentru a discuta „subiecte de importanţă crucială”, mai exact războiul ruso-ucrainean și cooperarea economică Europa-China în general, respectiv Ungaria-China în special. „Ungaria e lider în domeniul digitalizării, iar Huawei are un rol decisiv în acest sens”, a declarat Szijjártó, precizând că „cu ajutorul companiei dezvoltăm continuu rețeaua 5G în întreaga țară, pentru a conecta peste 90% din gospodăriile ungare la internet până în 2050”. Cotidianul portughez Diário De Notícias scrie însă despre competiția dintre Rusia, China și Occident pentru Asia Centrală, oprindu-se asupra Kazahstanului. „Dacă Rusia pierde teren economic și China câștigă, UE este departe de a fi un partener ce poate fi exclus. În 2022 șase țări din UE s-au numărat printre cei 13 principali parteneri comerciali”: Italia, Olanda, Franța, Germania, România și Spania. Întreaga UE „contează deja în acest nou Mare Joc – adică 40 de miliarde de dolari, o treime din comerțul exterior kazah”. Portalul european EUobserver se referă și el la necesitatea de a „ține China la respect”: reuniunea G7 din 19-20 mai „va încerca să transmită un semnal Chinei anunțând o acțiune comună menită a contracara coerciția economică. UE speră să evite să devină un vasal în confruntarea SUA-China, cum a spus recent Macron. Miniștrii de externe ai UE au discutat săptămâna trecută un document politic referitor la Beijing, care avertizează că dependența crucială de China în anumite domenii face ca UE să fie vulnerabilă la exploatarea unor circumstanțe și coerciție în sfera tehnologiei înalte, cum ar fi în energia regenerabilă, telecomunicațiile, vaccinurile și materia primă”. Și The Wall Street Journal își dedică editorialul aceleiași probleme: „Japonia găzduiește reuniunea G7, iar pe primul loc pe agenda discuțiilor se află coerciția economică. E o temă de cooperare importantă și neglijată multă vreme, după cum am fost nevoiți să învățăm la modul neplăcut – din către Rusia în Europa și de către China pe întregul glob”.

Andrei Suba, RADOR

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult