Acasa Revista Presei Revista presei internaţionale – 16 mai

Revista presei internaţionale – 16 mai

scris de Z.V.
67 Afisari

Împuşcarea premierului slovac Robert Fico a şocat întreaga lume, dar mai ales Europa. Este prima tentativă de asasinare a unui lider european din 2003 încoace, când a fost ucis premierul sârb de atunci Zoran Djindjic, remarcă Bloomberg.

Un „atac la democraţie”, a fost reacţia imediată de condamnare din partea preşedintei slovace, Zuzana Čaputová , aflată la final de mandat. „Retorica plină de ură la care asistăm în societate duce la acte de ură. Vă rog să o oprim”, a mai spus Čaputová, citată de BBC. „Astfel de acte de violență nu-și au locul în societatea noastră și subminează democrația, cel mai prețios bun al nostru comun”, a subliniat şi preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, potrivit Le Monde, în timp ce Les Echos observă că numeroşi lideri naționali, printre care cancelarul german Olaf Scholz, premierul ungar Viktor Orban, șeful guvernului italian Giorgia Meloni și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, s-au declarat „șocați” de acest atac. „Tentativa de asasinat vine într-un moment de polarizare crescândă a politicii din Slovacia, oponenții acuzându-l pe Fico de încercarea de a crea un stat mafiot. Aliații lui Fico acuză, în schimb, opoziția și presa locală că au provocat o scindare în cadrul națiunii. Ca semn al atmosferei tensionate din țară, unii dintre aliații lui Fico au spus imediat după împușcarea premierului că adversarii săi politici și instituţiile media „liberale” au sânge pe mâini”, remarcă Bloomberg. Revenirea la putere a lui Robert Fico, „o figură extrem de divizantă”, în septembrie anul trecut pentru un al patrulea mandat, „a fost o succesiune continuă de conflicte acute într-o ţară care se luptă între corupţie şi respectarea statului de drept”, constată şi The Economist. Tentativa de asasinare înseamnă „o schimbare dramatică pentru politica slovacă şi posibil pentru cea central-europeană”, consideră The Spectator. „Violența politică nu este o caracteristică obișnuită a politicii în Europa Centrală. Când astfel de lucruri se întâmplă în această parte a lumii, ele zguduie societățile din temelii, deseori adâncind diviziunile existente”, explică revista britanică, dând şi câteva exemple de evenimente cu impact major. Deși nu a fost vorba de un asasinat, catastrofa aviatică de la Smolensk din 2010, în care a murit președintele de atunci al Poloniei, Lech Kaczyński, alături de mulți alți oficiali, continuă să arunce o umbră asupra politicii poloneze până în prezent, alimentând o multitudine de narațiuni conspirative. La fel, uciderea la începutul anului 2018 a jurnalistului de investigație slovac Ján Kuciak și a logodnicii sale, probabil la comanda celor supărați de reportajele lui Kuciak, a dus la căderea guvernului de atunci a lui Robert Fico, dar continuă să bântuie politica slovacă, în absenţa condamnării şi a tragerii la răspundere a celor responsabili, mai notează The Spectator.
„Explozie de dezinformare înaintea alegerilor europene”, remarcă agenţia italiană ANSA, citând un înalt oficial cu cunoştinţe directe în această privinţă. Dezinformarea crește „în mod semnificativ” în Europa în perspectiva alegerilor europarlamentare, fiind vorba de o creștere „atât calitativă, cât și cantitativă”, care, ca de obicei, urmărește să creeze „confuzie și neîncredere în procesul democratic”. Tehnicile folosite presupun atât „interferențe directe, cât și indirecte”, cu actori angajați să „amplifice” fricțiunile deja prezente în dezbaterea publică, precum „protestele fermierilor”, explică ANSA. Structurile UE observă campanii lansate pe „mai multe platforme în același timp”, prin „utilizarea inteligenței artificiale pentru a produce conținut la cost redus sau pentru traducere automată” şi prin crearea de site-uri speciale. Un exemplu practic este cel al domeniilor „Pravda”, care în decurs de o săptămână (20-26 martie 2024) au fost activate în 19 țări UE: Grecia, Italia, Olanda, Danemarca, Croația, Cehia, Slovacia, Bulgaria, România, Finlanda, Suedia, Portugalia, Estonia, Letonia, Lituania, Ungaria, Cipru, Irlanda, Slovenia (site-urile fiind înregistrate pe o perioadă de un an, pentru a acoperi alegerile europene), după cum au arătat investigațiile EDMO – European Digital Media Observatory, citate de agenţia italiană.
În Olanda, liderul de extremă dreapta Geert Wilders a ajuns la un acord de bază pentru un guvern compus dintr-o coaliție de dreapta, prima de acest fel din această țară, transmite The Guardian. La șase luni de la câștigarea șocantă a unui sfert din mandatele parlamentare, Partidul pentru Libertate (PVV), declarat anti-islam și anti-imigrație, va prelua conducerea unei coaliții deloc confortabile formate din patru partide, în care Wilders nu va fi prim-ministru, detaliază cotidianul britanic. Deși Wilders și-a mai moderat limbajul extremist şi a acceptat să nu ocupe funcția de premier, o coaliție condusă de PVV, din care să facă parte și partidul actualului premier Mark Rutte, de centru-dreapta, precum şi partidul de centru Noul Contract Social și partidul populist al agricultorilor, BoerBurgerBeweging, ar reprezinta totuși o schimbare majoră pentru Olanda şi o provocare pentru oficialii de la Bruxelles, conchide Politico.
În privinţa României, Bloomberg observă că „economia a înregistrat un ritm de creştere sub nivelul prognozat, iar redresarea șchioapătă”. „Evoluția slabă a României survine pe fondul problemelor pe care le are în general industria din estul UE, confruntată cu o cerere slabă din partea partenerilor occidentali”, explică Bloomberg, remarcând şi că: „era de așteptat o redresare economică semnificativă, dat fiind că guvernul premierului Marcel Ciolacu a crescut cheltuielile cu infrastructura și a mărit salariile pentru a-i ademeni pe alegători, într-un an cu patru scrutinuri”. Însă „la fel ca restul regiunii, Polonia și România se bazează masiv pe Germania și pe alte state mari din zona euro în calitate de principali parteneri comerciali. Creșterea și-a revenit ușor în Ungaria și a rămas moderată în Cehia, conform celor mai recente date”. De aceea „regiunea ar putea fi nevoită să se mulțumească cu o creștere mai slabă în următoarele trimestre, întrucât sectoarele producătoare de pe întreg continentul rămân foarte fragile, în ciuda unor indicii că încrederea investitorilor s-ar mai fi ameliorat”, conchide Bloomberg.

(Carolina Ciulu – RADOR)

Parerea ta

* By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult