Acasa Revista Presei Revista presei internaţionale – 16 noiembrie 2023

Revista presei internaţionale – 16 noiembrie 2023

scris de Z.V.
246 Afisari

De mai multe zile, Israelul și Hamas negociază indirect, prin intermediul Qatarului, Statelor Unite și Egiptului, eliberarea persoanelor răpite pe 7 octombrie, în schimbul palestinienilor deținuți în închisorile israeliene, scrie presa internațională. Israelul și Hamas s-ar putea apropia de un acord privind ostaticii, speră The Washington Post, dacă se vor rezolva ultimele detalii. Potrivit Uniunii Europene, trebuie să li se permită tuturor civililor să părăsească zona de război, iar pauzele umanitare trebuie să fie implementate imediat, altfel există riscul unei catastrofe umanitare, citează Euronews. Comitetul Internațional al Crucii Roșii, care a facilitat până acum eliberarea câtorva ostatici, a declarat că a continuat să solicite informații despre ostatici și despre starea lor de sănătate și se străduiește să clarifice soarta celor dispăruți, notează Le Point. Între timp, la Tel Aviv, premierul israelian Benjamin Netanyahu s-a întâlnit cu principalul consilier al președintelui SUA pentru Orientul Mijlociu, Brett McGurk, informează Haaretz, detaliind că Netanyahu a subliniat că „eliberarea Spitalului Shifa don Gaza de sub controlul organizației teroriste Hamas indică capacitatea și determinarea Israelului de a ajunge peste tot, până la eradicarea completă a Hamas”.

Pe fondul războiului Rusiei în Ucraina, Comisia Europeană a sugerat noi sancțiuni împotriva Moscovei, prin introducerea unei interdicții asupra diamantelor rusești și înăsprirea altor măsuri, cum ar fi plafonul prețului petrolului, potrivit unor documente văzute de Politico, amintind că, de la începutul invaziei ruse în Ucraina, Bruxelles-ul a adoptat 11 pachete de sancțiuni împotriva Moscovei – care acoperă arii de la energie la sectorul bancar – în încercarea de a goli cufărul de război al președintelui Vladimir Putin. Interdicția asupra diamentelor ar urma se aplice din ianuarie 2024, dar va exista o introducere treptată a unei interdicții indirecte a importului de diamante prelucrate în Rusia în țările din afara UE, detaliază Politico. În aceelași timp, după luni întregi de șocante evaluări din Rusia și din afara ei, potrivit cărora războiul său din Ucraina duce lipsă până și de resursele de bază care i-ar asigura victoria, președintele Vladimir Putin, deși a recunoscut eșecurile Moscovei, a prezentat o listă cu sectoarele pe care armata rusă ar trebui să le îmbunătățească și a asigurat că țara sa va continua să lupte, reține The New York Times. Putin a căutat să manifeste o anume dârzenie în fața Occidentului, dorind astfel să spună că oricât de multe arme ar primi Ucraina și în pofida problemelor armatei ruse, Kremlinul este hotărât să câștige, opinează ziarul american. Totuși, potrivit analiștilor, economia rusă, aflată în dificultate și apăsată de sancțiunile occidentale, își va impune propriile limite, hotărând astfel cât va putea cheltui Kremlinul pentru a-și întări armata, conchide The New York Times.

Onoruri militare pentru Emmanuel Macron la Berna, titrează RTS, referindu-se la vizita de stat pe care o efectuează președintele francez în Elveția. Președintele francez, care exercită o putere verticală, va fi în largul său în țara democrației directe? întreabă ironic Le Temps și sugerează că acest aspect specific elvețian l-ar putea inspira pe Emmanuel Macron în căutarea unei soluții la criza democratică din Franța. În ciuda umorului manifestat de ziarul elvețian, democrația directă nu este pe ordinea de zi a întâlnirilor oficiale, care este în esență dedicată cooperării dintre cele două țări și problemelor europene, Elveția fiind un partener comercial important și a treia țară în care Franța investește cel mai mult, precizează Le Temps. Macron vizitează Elveția exact când Berna încearcă să-și relanseze negocierile cu Uniunea Europeană, după ce guvernul Confederației a anunțat, săptămâna trecută, că un mandat de negociere cu Bruxelles-ul va fi întocmit „înainte de sfârșitul anului”, subliniază Les Echos.

Presa din Kenya consemnează vizita președintelui Klaus Iohannis la Nairobi, în cadrul unui turneu african ce cuprinde, de asemenea, Tanzania, Republica Capului Verde și Senegal. Această vizită marchează primul angajament politic și diplomatic la nivel înalt cu Africa al unui președinte român, în ultimele trei decenii, și are drept scop relansarea relațiilor României cu continentul, în contextul mai larg al necesității de revitalizare a relațiilor UE-Africa, arată publicația kenyană KBC. Kenya a semnat patru Memorandumuri de Înțelegere cu România, titrează The Star, iar Nairobi Wire menționează că acordurile includ protecția mediului și schimbările climatice, cooperarea în domeniul sanitar veterinar și al siguranței alimentare, cercetarea și cooperarea în agricultură, precum și colaborarea în domeniul diplomației. Totodată, Kenya și România se angajează să își intensifice relațiile bilaterale, explorând strategii pentru a stimula comerțul și investițiile între cele două națiuni, adaugă CapitalFM. Totodată, părțile și-au reiterat angajamentul pentru realizarea agendei de dezvoltare globală, incluzând Obiectivele de Dezvoltare Durabilă, adaugă Nation. Președintele Kenyei, William Ruto, a anunțat, de asemenea, că va vorbi săptămâna viitoare în fața Parlamentului European despre posibilele noi colaborări ale Uniunii Europene cu țara sa, concentrate pe deblocarea mai multor resurse pentru o tranziție ecologică în Africa, notează agenția spaniolă EFE.

În SUA, San Francisco găzduiește Summitul anual pentru Cooperarea Economică Asia-Pacific, APEC, pentru prima dată după 2011, anunță San Francisco Chronicle. Liderii grupului de cooperare economică Asia-Pacific se reunesc la San Francisco pentru a discuta despre căile de stimulare a comerțului și creșterea economică în regiunea Pacificului, detaliază CBS. Dar principalul eveniment în marja summitului este o întâlnire între președintele american Joe Biden și omologul său chinez, Xi Jinping, pe fondul tensiunilor bilaterale legate de Taiwan, disputele comerciale și Marea Chinei de Sud, în vederea unui efort de stabilizare a relațiilor, scrie Financial Times. Chiar înainte de întrevederea Biden – Xi, China și Statele Unite au lansat un grup de lucru comun pentru climă, care se va concentra pe tranziția energetică, metan, economia circulară și eficiența resurselor, provincii și orașe durabile și emisii scăzute de carbon, relatează Le Monde. De asemenea, grupul va relansa dialogurile bilaterale privind politicile și strategiile energetice și aprofundarea schimburilor politice privind soluțiile pentru economisirea energiei și reducerea emisiilor de carbon și s-a reangajat față de obiectivele Acordului climatic de la Paris din 2015, și anume de a menține încălzirea globală „cu mult sub” 2 grade Celsius, explică Le Monde.

Căldura extremă riscă să ucidă de cinci ori mai mulți oameni până în 2050, titrează Le Figaro, citând un raport publicat miercuri, care avertizează că sănătatea omenirii este într-un mare pericol, dacă nu se face nimic împotriva schimbărilor climatice. În scenariul încălzirii globale de 2°C până la sfârșitul secolului, fiind posibil să se atingă 2,7°C până în 2100 – se preconizează că decesele anuale legate de căldură vor crește cu 370% până în 2050, conform ediției din 2023 a unui document de referință publicat de revista medicală The Lancet, citată de ziarul francez. Iar căldura fatală este doar una dintre amenințările la adresa sănătății umane, care decurg din utilizarea în creștere a combustibililor fosili, confirmă această număratoare inversă pentru sănătate și schimbări climatice, cu câteva săptămâni înainte de cea de-a 28-a Conferință Climatică a Națiunilor Unite (COP28), care va avea loc în perioada 30 noiembrie – 12 decembrie la Dubai, în Emiratele Arabe Unite, unde, pentru prima dată, o zi va fi dedicată sănătății, pe 3 decembrie./czaharia/schelaru

Cristina Zaharia, RADOR

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult

BREAKING NEWS