Acasa Revista Presei Revista presei internaționale – 16 septembrie

Revista presei internaționale – 16 septembrie

scris de Z.V.
22 afisari

Discursul președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, privind starea Uniunii a fost urmărit cu atenție de presa internațională, care reține principalele aspecte abordate.

Printre prioritățile anunțate se află industria, apărarea, mediul, combaterea muncii forțate. După cum scrie Le Monde, Ursula von der Leyen a cerut să se întărească autonomia industrială a Uniunii Europene, accelerând construcția unei „Uniuni a apărării”. În acest sens, un summit pe tema securității, sub preşedinţia franceză a UE, va fi organizat în primul semestru din 2022. Pentru a susţine Afganistanul, Ursula von der Leyen a promis un ajutor umanitar suplimentar de 100 de milioane de euro. UE a crescut de patru ori acest ajutor pe 2021, la peste 200 de milioane de euro. Bruxellesul vrea de asemenea să-şi întărească instrumentele pentru a înfrunta mai bine viitoarele crize sanitare angajând până în 2027 o investiţie europeană de 50 de miliarde de euro. În plus, după cum arată Le Monde, „Comisia înţelege să profite de colosalul plan de relansare pe care îl conduce pentru a construi o economie europeană mai verde şi mai digitală, întărind în acelaşi timp autonomia industrială a continentului. Bruxellesul vrea să se bazeze pe ambiţiosul său Pact verde şi obiectivele europene de reducere a emisiilor de gaz cu efect de seră, pentru a împăca relansarea economică şi grija pentru mediu”. Printre proiectele sociale, șefa executivului european „şi-a prezentat grija față de justiţia socială, sprijinul pentru tineri – în cadrul unui nou program de schimburi transfrontaliere – şi pentru femei, cu anunţarea unui proiect de lege pentru a combate violenţa împotriva acestora. Comisia Europeană va propune de asemenea să fie interzisă în UE vânzarea de produse provenite din munca forţată”.
Tot din sfera actualității europene, ziarul portughez Diario de Noticias prezintă datele unui sondaj de opinie realizat printre cetățenii UE, potrivit căruia cancelarul Germaniei, Angela Merkel, se bucură de cel mai ridicat procent de încredere. „Dacă cetățenii europeni ar putea alege direct un președinte european, Angela Merkel ar fi foarte bine plasată pentru a fi aleasă. Întrebarea a așezat-o pe politiciana germană față în faţă cu președintele francez, dar eșantionul este edificator, având în vedere că, în medie, 41% dintre europeni ar vota pentru inginerul chimist, în vârstă de 67 de ani, și doar 14% pe fostul bancher, în vârstă de 43 de ani”. Cu mai puțin de două săptămâni înainte de alegerile care vor îi vor decide succesorul, Angela Merkel pleacă, după 16 ani de mandat, cu un procent de încredere foarte ridicat, comentează Diario de Noticias, citând datele publicate de grupul de reflecție al Consiliului European pentru Relații Externe.
The Guardian titrează „Miza alegerilor din Germania este soarta Uniunii Europene”. Și comentează că „După Merkel, noua coaliție va trebui să dovedească faptul că democrația poate face față marilor provocări ale Europei. Guvernul care se va constitui la Berlin va fi primul – dar numai primul – test care poate lămuri dacă modelul european al schimbării prin consens democratic poate produce rezultate. Dacă democrația nu poate da roade, atunci tinerii europeni vor căuta modele alternative”.
Unul dintre principalele evenimente care au marcat lungul mandat al Angelei Merkel a fost ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană. „Dacă Europa nu evoluează, există posibilitatea unor alte Brexit”, avertizează fostul negociator-șef al Uniunii Europene în relația cu Londra, citat de La Libre Belgique. Michel Barnier şi-a reluat criticile contra instanţelor judiciare europene, în special faţă de politicile migratorii, avertizând contra „altor Brexit” dacă nimic nu se schimbă. „Trebuie să luăm o pauză, o oprire a migraţiei extraeuropene, timp de trei – cinci ani. În acest timp, vrem să ne regăsim suveranitatea, sub forma unui ‘scut constituţional’ care să securizeze deciziile luate pentru a reface politica noastră migratorie”, a avertizat Michel Barnier.
Greu încercată la rândul său de separarea de Uniunea Europeană, Marea Britanie se confruntă cu o amplă remaniere guvernamentală, după cum scrie The New York Times. „Premierul Boris Johnson a efectuat o amplă remaniere a cabinetului său, revocând trei miniștri și mutându-l pe ministrul de externe în altă funcție, într-o mutare având drept scop revitalizarea guvernului, a cărui popularitate pare să se diminueze acum. Cea mai mare schimbare a fost mutarea lui Dominic Raab, a cărui prestație de ministru de externe a fost considerată slabă pe fondul criticilor legate de modul în care a gestionat evacuarea din Afganistan. Domnul Raab a fost numit ministru al justiției dar a primit și funcția de vicepremier, atenuând lovitura care va fi văzută de mulți drept o retrogradare”. „Remanierea îi oferă domnului Johnson ocazia de a reforma eșalonul superior al guvernării sale înaintea unei conferințe a partidului, luna viitoare, când va încerca să ofere o agendă mai clară post-Covid”.
În Bulgaria se menține incertitudinea politică, președintele anunțând organizarea de noi alegeri parlamentare anticipate în noiembrie, cel de al treilea scrutin din acest an. Precedentele două scrutinuri, din aprilie şi iulie, nu au dus la formarea unui guvern, scrie publicația Novini. Preşedintele parlamentului de la Sofia a anunţat că a fost emis decretul de dizolvare a Adunării Naţionale. Şedinţa de miercuri a fost ultima a celei de-a 46-a Adunări Naţionale a Bulgariei, urmând ca legislativul bulgar să fie dizolvat joi. Alegerile parlamentare anticipate se vor desfăşura pe data de 14 noiembrie, în paralel cu scrutinul pentru alegerea preşedintelui ţării.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult