Acasa Revista Presei Revista presei internaționale – 17 aprilie

Revista presei internaționale – 17 aprilie

scris de Z.V.
86 Afisari

Cele două fronturi deschise, din Ucraina și Orientul Mijlociu, sunt analizate în paralel de presa internațională, prin prisma implicațiilor globale.
”Atacurile rusești asupra Ucrainei au fost folosite ca model pentru bombardarea Israelului cu drone și rachete iraniene în weekend” constată La Stampa, citând Institutul britanic pentru Studiul Războiului. Însă, spre deosebire de Israel, Ucraina nu a avut posibilitatea de a folosi avioane de luptă pentru a doborî dronele și rachetele rusești, prin urmare, multe și-au atins ținta. În schimb, la contracararea atacului iranian au participat și avioane americane și europene, alături de cele israeliene și iordaniene, constată The Atlantic, care se întreabă ”de ce avioanele SUA au apărat Israelul, dar nu și Ucraina?”. O explicație ar fi dată de ”balanța puterii nucleare. Rusia deține arme nucleare și propagandiștii ei amenință periodic cu folosirea lor. Fapt care a făcut ca SUA și Europa să fie reticente în a apăra cerul Ucrainei. Și Israelul deține arme nucleare, însă acest fapt influențează calculul în alt mod: înseamnă că SUA, Europa și chiar și unele state arabe sunt dornice să se asigure că Israelul nu va ajunge să fie provocat atât de rău încât să le folosească ori să utilizeze arme convenționale periculoase peste medie împotriva Iranului”, consideră The Atlantic. Publicația americană atrage atenția asupra riscului ca mai multe țări să tragă de aici concluzia că ”armele nucleare îți asigură o siguranță mult mai mare. Nu numai că poți descuraja atacuri cu scutul tău nuclear și nu doar că poți ataca, la rândul tău, alte țări cu relativă impunitate, dar, în anumite împrejurări, te poți aștepta și la ajutor din partea altora”, mai scrie The Atlantic. ”Există un singur război în desfășurare și este unul global”, purtat de patru state autocratice, adică Rusia și aliații săi: China, Iran și Coreea de Nord împotriva democrațiilor lumii, consideră The Telegraph.
Între timp, Germania îndeamnă China să-și exercite influența asupra Rusiei pentru a pune capăt războiului din Ucraina, notează Voice of America, detaliind că acest îndemn a venit la sfârșitul unei vizite de trei zile pe care cancelarul Olaf Scholz a întreprins-o la Beijing. Însă, în timp ce Scholz dorește ca președintele chinez să oprească războiul Rusiei, Xi Jinping dorește să oprească războiul comercial al Europei, constată Politico. În ciuda imaginii pe care presa de stat de la Beijing a încercat să o ofere acestei vizite, prezentând un cadru prietenos – în care cei doi oficiali beau ceai și se plimbă – nemulțumirile Beijingului cu privire la protecționismul tot mai mare afișat de Europa față de producția chineză au fost evidente în timpul întâlnirii. De altfel, vizita cancelarului german nu a fost prea bine văzută de restul Europei. Le Monde ține să sublinieze într-un editorial riscurile la care Scholz s-a expus mergând singur la Beijing. ”Pledând pentru o concurență „deschisă și corectă” în timpul călătoriei sale în China, cancelarul german pare să nu știe că Beijingul este preocupat doar de politica puterii”, scrie Le Monde, avertizând că ”europenii riscă să dea semne de slăbiciune dacă nu lucrează împreună”.
”Pentru a scăpa de dependența de China, Europa reia extracția de magneziu”, titrează Financial Times, detaliind că ”România, membră UE, a acordat vineri o concesiune pentru exploatare minieră firmei Verde Magnesium din București, care e susținută de firma americană de capital privat Amerocap. Compania intenționează să investească 1 miliard de dolari într-o mină dezafectată de magneziu de lângă Oradea, construind și instalații de procesare alimentate cu energie regenerabilă și reciclând și aluminiu”, notează Financial Times. Publicația economică amintește că UE importă peste 90% din magneziul necesar din China, acesta fiind esențial pentru producția de aliaje ușoare de aluminiu folosite la vehicule și ambalaje.
În vecinătatea noastră, Uniunea Transportatorilor Internaționali din Bulgaria a publicat un studiu cu privire la efectele economice ale neincluderii țării în Spațiul Schengen și cu granițele terestre. Concret, potrivit publicației Sega, economia bulgară pierde peste 1 miliard de leva pe an (circa 500 de milioane de euro) din cauza costurilor suplimentare și beneficiilor ratate ca urmare a cozilor uriașe la punctele de frontieră intra-europene. Timpul de așteptare la punctele de frontieră variază de la circa două ore la granița cu Grecia până la circa zece ore la podul peste Dunăre de la Ruse și la circa două zile la podul peste Dunăre de la Vidin. Pe de altă parte, în ciuda nemulțumirilor legate de Schengen, Bulgaria este de două ori mai bogată decât în ​​urmă cu mai bine de 20 de ani, iar apartenența la UE este unul dintre factorii de îmbunătățire a standardului de viaţă, remarcă Mediapool. Indicatorul cheie – PIB-ul pe cap de locuitor în standarde ale puterii de cumpărare în Bulgaria – a crescut de la 29% din nivelul mediu european în 2000 la 45% în 2010 și 64% în 2023. În 2022, patru țări din Europa Centrală şi de Est (Slovenia, Republica Cehă, Lituania și Estonia) se aflau la 85-90% din nivelul mediu european în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor raportat la standardele puterii de cumpărare, iar alte cinci (Polonia, Ungaria, Slovacia, Letonia și România) se situau în intervalul 70-80%. Bulgaria rămâne singura țară dintre noile state membre care se află sub limita de 70%, dar în același timp se află la maximul său istoric, mai notează Mediapool.

(Carolina Ciulu/RADOR RADIO ROMÂNIA)

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult