Acasa Revista Presei Revista presei internaţionale, 17 decembrie 2021

Revista presei internaţionale, 17 decembrie 2021

scris de Z.V.
56 afisari

Eclipsând momentan pandemia, tensiunile de la granița ruso-ucraineană au acaparat interesul presei internaționale, care abordează în același context și perspectivele Parteneriatului Estic al UE.
Agenția americană Bloomberg trece în revistă cele mai mari riscuri pentru economia europeană și globală, legate în principal de pandemie. Noua variantă Omicron „poate duce la restricții suplimentare pentru activitățile economice. Chiar dacă ele nu ar dura decât trei luni, creșterea globală din 2022 va fi puternic lovită, ceea ce ar accentua și mai mult problemele deja acute din lanțul de aprovizionare”. Guvernele au cheltuit mult în pandemie și „multe vor acum să strângă cureaua. Scăderea cheltuielilor publice în 2022 se va situa la aproximativ 2,5% din PIB-ul mondial, cam de cinci ori mai mult decât măsurile de austeritate care au frânat redresarea după criza din 2008”. Foametea e un factor istoric al tulburărilor sociale: „o combinație între consecințele pandemiei și fenomenele meteo extreme a împins deja prețurile mondiale la alimente aproape de maxime-record. Ultimul șoc al prețurilor alimentare, înregistrat în 2011, a declanșat un val de proteste”, amintește Bloomberg, referindu-se în special la Primăvara Arabă.
Ca număr de cazuri noi, pandemia pare a fi intrat într-o fază de expansiune îngrijorătoare pe continentul european, dar încă nu dramatică, cu excepția spectaculoasă a Regatului Unit, unde guvernul a impus noi interdicții, ajungând în colimatorul presei atât de stânga cât și de dreapta. Cotidianul liberal The Guardian analizează în editorialul său „insurecția” parlamentarilor conservatori care au refuzat să voteze restricțiile impuse de propriul guvern. Ea s-ar datora pe de o parte „viziunii libertariene paranoice cum că măsurile sanitare deschid poarta tiraniei”, iar pe de alta „pierderii răbdării față de maniera de guvernare a cabinetului Johnson”, care le creează probleme cu proprii simpatizanți. Astfel, se conturează un efect de „cerc vicios” al pandemiei în viața politică: „parlamentarii nemulțumiți îi fac viața insuportabilă guvernului, acesta devine tot mai disfuncțional, ceea ce alimentează nemulțumirea publicului, care se întoarce împotriva parlamentarilor” puterii. Și ziarul conservator The Telegraph scrie tot despre un cerc vicios, referindu-se însă la „măsurile ciclice de carantină”, care par că vor persista „o veșnicie”. Guvernul Johnson, „la fel ca o mare parte a Occidentului, nu și-a însușit lecțiile de pe urma primelor faze ale pandemiei”, de unde și ciclul neîntrerupt al noilor variante și al interdicțiilor. Politicienii sunt acuzați în esență că iau măsuri paleative în locul măsurilor decisive menite a adapta sistemul medical la realitatea pandemică. Și, pe lângă costurile sanitare, sociale și economice binecunoscute, o asemenea stare de fapt implică și un risc geopolitic „terifiant”: pentru regimurile autoritare „războiul biologic a devenit acum cea mai facilă cale de a destabiliza” Occidentul. Imaginați-vă „Coreea de Nord dezvoltând un virus, vaccinându-și populația și apoi eliberându-l – pentru Occident ar urma ani de haos, crize politice, competitivitate la pământ și bugete militare tăiate pentru a plăti populația să stea acasă”, speculează The Telegraph.
Dar o sursă de scenarii geopolitice mult mai prolifică e situația tensionată de la granița ruso-ucraineană. De fapt și dincolo de graniță, ne informează publicația ucraineană Korrespondent, relatând cum o instanță din Rusia a probat involuntar prezența trupelor rusești în Donbas. Conform documentelor oficiale publicate pe site-ul unui tribunal din Rostov-pe-Don, un rus a fost condamnat pentru mituirea unui medic în 2019 pentru a închide ochii la încălcarea normelor sanitare. Obiectul activității celui în cauză era aprovizionarea cu alimente a „unităților militare ale Forțelor Armate ale Federației Ruse dislocate pe teritoriul Republicii Populate Doneţk şi Republicii Populare Luhansk”. Între timp liderii europeni s-au reunit la Bruxelles, unde e de așteptat „să avertizeze Rusia că va plăti un preţ scump dacă invadează Ucraina”, transmite BBC. În replică, președintele ucrainean Volodimir Zelenski, aflat și el la Bruxelles, le-a transmis acestora că „sancțiunile împotriva Rusiei sunt necesare înainte de invadarea Ucrainei, nu după”, citează postul ucrainean RBC. Cotidianul american The Washington Post crede însă că sancțiunile economice nu mai pot fi eficiente și e necesar un „factor de descurajare militar”, care ar fi „mai credibil”. O primă măsură ar fi aprovizionarea Kievului cu armament defensiv, evitată deocamdată de SUA pentru a nu irita Rusia și mai mult. O alta ar fi pregătirea și înzestrarea armatei ucrainene pentru războiul de gherilă, punându-l pe Putin în fața perspectivei de a repeta greșeala URSS din Afganistan. Nici ziarul britanic The Financial Times nu consideră că sancțiunile economice pot fi prea eficiente, referindu-se însă la cele invocate de SUA. Rusia e deja sancționată masiv, dar deși măsurile „au tuns câteva procente din creșterea economică, economia rusă s-a adaptat la ele”. În plus, mai există și exemplele Venezuelei și Iranului, la fel de drastic sancționate, dar care rezistă vânzând petrol Chinei.
De altfel, The New York Times titrează că „Putin și Xi fac front comun în fața tensiunilor crescânde cu SUA”. În cursul unei videoconferințe ei „au căutat să obțină sprijin reciproc în conflictele lor cu Occidentul, dar încă nu au anunțat o alianță oficială”. „Există încă multe fricțiuni între Rusia și China, pe vremuri adversare. Dar în privința comerțului, a securității și a geopoliticii ele se află tot mai mult pe aceeași poziție, formând un bloc care ar dori să reducă influența americană, având în vedere că disputele celor două țări cu SUA se adâncesc”. Un alt cotidian american, The Wall Street Journal, vede și el în editorialul său „Ascensiunea Antantei Xi-Putin” sau „îmbrățișarea strategică tot mai strânsă dintre cei mai formidabili rivali geopolitici ai Americii, cu obiectivul „subminării ordinii globale conduse de SUA”. „Moscova și Beijing s-au ținut la respect decenii la rând, dar pe măsură ce lumea devine mai puțin stabilă ambele sesizează avantaje regionale de pe urma contracției puterii și prosperității americane.”
În acest context încordat s-a desfășurat la Bruxelles reuniunea Parteneriatului Estic al UE, care, consideră agenția Reuters, a „evidenţiat succesul limitat al abordării UE faţă de cele şase foste republici sovietice – toate aflându-se în ceea ce Rusia consideră a fi ograda sa, în care are interese de securitate. Dintre ele, Georgia, Moldova şi Ucraina sunt blocate în dispute teritoriale cu Moscova. Armenia şi Azerbaidjan participă la summit, însă nu urmăresc aderarea la UE”. „Un fotoliu a fost lăsat liber, în mod simbolic, pentru Belarus”, care și-a „suspendat unilateral participarea la acordul cu UE din cauza sancțiunilor europene împotriva regimului Lukașenko”, precizează Euronews, comentând că „pentru analiștii experți în geopolitica est-europeană, UE nu poate avea decât un succes limitat cu fostele republici sovietice, care oricum văd întotdeauna în Moscova un punct de referință”. Și portalul european Politico apreciază că „politica estică [e] pe marginea prăpastiei: tensiunile cu Rusia umbresc reuniunea la nivel înalt cu foste state sovietice”. UE „consideră că trioul format din Georgia, Moldova și Ucraina s-ar îndrepta mai rapid spre o colaborare mai strânsă cu UE, deși eventuala lor aderare e încă văzută ca fiind îndepărtată. Dar, cum amenințarea unei invadări a Ucrainei se află în prima linie a tratativelor, Putin a reușit să domine discuțiile la un eveniment menit de altfel să atragă cele cinci țări spre Vest și să le îndepărteze de dictatura rusă”. Astfel, unica „mostră de progres” observată de Politico: o întâlnire de cinci ore între președintele azer și premierul armean, ale căror țări sunt în război de trei decenii. „Dezghețarea relațiilor între acești doi vechi adversari din Caucaz a oferit o rară rază de lumină în discuțiile altminteri tensionate pe tema Ucrainei și Rusiei.” (Andrei Suba, RADOR)

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult