Acasa Revista Presei Revista presei internaționale – 17 februarie 2022

Revista presei internaționale – 17 februarie 2022

scris de Z.V.
45 afisari

Principalul subiect din paginile presei internaționale rămâne criza dintre Rusia și Occident.
”Occidentul este sceptic în privinţa retragerii diviziilor ruse din apropierea granițelor Ucrainei”, titrează Euronews, citând declarațiile secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, care a afirmat că „până acum nu am văzut nicio detensionare pe teren. Dimpotrivă, se pare că Rusia își continuă manevrele militare”.

Revista presei

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a solicitat la rândul său probe concrete ale dezescaladării. „NATO nu a văzut încă semne clare de retragere şi cred că diplomația nu și-a spus ultimul cuvânt, dar acum trebuie să vedem atât faptele, cât și vorbele”. Nu în ultimul rând, președintele Biden a avertizat că perspectiva invaziei nu este complet îndepărtată, se arată în editorialul publicat de Euronews.
De la Moscova, Nezavisimaia Gazeta admite că ”Rusia a oferit Occidentului motive pentru un optimism prudent”: ”Trupele rusești participante la exercițiile militare care neliniștesc Occidentul se întorc parțial acasă. Occidentul, la rândul său, a eliminat din discuție problema sancțiunilor preventive la adresa Rusiei”.
Referitor la recenta vizită a cancelarului german, publicația moscovită consideră că atât liderul rus, cât și cel german au trasat liniile roșii ale negocierilor dintre Rusia și Occident. Putin a reamintit faptul că pentru țara sa, intrarea Ucrainei în NATO este inacceptabilă în principiu, și nu doar în viitorul previzibil. La rândul său, Scholz s-a opus categoric recunoașterii de către Rusia a republicilor autoproclamate Donețk și Luhansk, după cum propune Duma de Stat. Tot despre încălcarea unor linii roșii scrie și agenția TASS, citând-o pe purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova. ”Alianța Nord-Atlantică intenționează să transforme regiunea Mării Negre într-o arenă de lupte geopolitice și rivalități”, a declarat miercuri diplomatul rus comentând declarația secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, potrivit căreia Alianța ar putea trimite grupări de luptă în România. „Militarizarea regiunii Mării Negre este o idee mai veche a NATO, iar noua consolidare a prezenței militare a Alianței în Est pune sub semnul întrebării nu doar anumite prevederi ale Actului fondator Rusia-NATO, ci întregul document”, a mai spus Zahaova, citată de Tass.
Sub titlul ”Jocul ambiguu al Belarusului”, cotidianul economic francez Les Echos notează că această țară, în care au loc în acest moment manevre militare comune cu Rusia, poate deveni un pion important pe masa de șah a lui Putin. ”Recentele manevre militare au fost, printre altele, prilejul construirii unui pod în mai puțin de o oră pe râul Pripyat, care desparte Ucraina de Belarus, ceea ce a dus la speculații intense pe rețelele de socializare. Pe de altă parte, Minskul a declarat miercuri că „nici un soldat rus nu va rămâne în Belarus” după încheierea manevrelor comune cu Rusia, manevre la care ataşatul militar ucrainean a fost autorizat să participe”, relatează publicația franceză, care amintește în context că președintele belarus Alexander Lukașenko se va deplasa vineri la Moscova pentru a discuta cu omologul său rus despre… securitatea europeană. Țara sa, aflată sub presiunea sancțiunilor occidentale, a cerut Moscovei un credit de urgență de 3,5 miliarde de dolari, care i-a fost refuzat miercuri, mai scrie Les Echos.
Euronews constată că frontul occidental se arată mai unit ca niciodată, anticipând eventualele măsuri de retorsiune pe care le-ar putea lua Rusia „Am analizat toate opțiunile posibile în cazul în care Rusia alege să folosească drept pârghie șantajul energetic, și pot spune că suntem în siguranță pentru iarna aceasta. Împreună cu statele membre am dezvoltat măsuri de urgență pe care le putem lua în cazul în care ne vom confrunta cu o criză totală: peste 200 de nave GNL sunt pe cale să sosească în Europa”, a spus Ursula von der Leyen.
”Noua ”diplomație a gazului” american în Europa” este titlul sub care Le Monde abordează același subiect. ”Statele Unite sar în ajutorul Europei prin alimentarea acesteia cu gaz lichefiat, sperând în acest fel să împiedice punerea în funcțiune a gazoductului Nord Stream 2, programată pentru anul acesta”. ”Pentru ca Europa să poată scăpa de dependența de gazul rusesc, mai trebuie să fie echipată și cu infrastructura necesară”, avertizează principalul cotidian francez, care reamintește că Germania nu are momentan un terminal GNL, iar Franța, deși are infrastructură GNL, nu o poate exploata fără să intre în contradicție cu discursul Parisului referitor la protejarea mediului și gazele de șist.
Presa internațională consemnează o premieră în dreptul european: Curtea Europeană de Justiție a decis că blocul comunitar poate diminua fondurile pentru statele membre care încalcă anumite standarde democratice. Judecătorii de la Curtea Europeană de Justiţie au respins astfel o acţiune din partea Ungariei şi Poloniei, ale căror autorităţi au afirmat că „mecanismul de condiţionare” nu are nicio bază legală, transmite BBC.
”Este una dintre cele mai așteptate sentințe ale justiției europene din acest an, un instrument redutabil care face posibilă blocarea plății fondurilor europene către țările ale căror încălcări ale statului de drept compromit utilizarea corectă a acestor transferuri financiare”, explică Le Figaro, care crede că decizia ”va da fiori reci guvernelor maghiar și polonez”.
Încheiem revista presei cu două articole din domeniul economic. Sub titlul ”Creșterea economică a României nu corespunde previziunilor”, Euractiv remarcă faptul că produsul intern brut al țării a scăzut în trimestrul al patrulea din 2021, iar creșterea pentru întregul an a fost sub așteptări, de 5,6%, mult mai mică decât majoritatea așteptărilor, care indicau o rată de creștere de peste 6%. Pe de altă parte, Bloomberg observă că ”Angajatorii români sunt nevoiți să bage mâna mai adânc în buzunar pentru a acoperi posturile vacante și a se asigura că nu își pierd personalul pe care îl au deja”. ”Patru din cinci companii românești se pregătesc să crească semnificativ salariile pentru a face față presiunii pe care creșterea prețurilor o provoacă asupra angajaților și a populației, în general, în condițiile în care este de așteptat ca anul acesta rata inflației să ajungă chiar și la o valoare din două cifre”.

Ruxandra Lambru

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult