Acasa Revista Presei Revista presei internaţionale – 17 iunie 2021

Revista presei internaţionale – 17 iunie 2021

scris de Z.V.
30 afisari

Întâlnirea de la Geneva dintre preşedintele american Joe Biden şi preşedintele rus Vladimir Putin este, fără îndoială, tema principală a presei din întreaga lume.

„O întâlnire plină de mize, desfăşurată pe teren neutru”, titrează cotidianul francez 20 Minutes, în timp ce The Times vede în protagonişti „doi luptători acerbi pentru marele premiu care se abţin cu greu să nu-şi scoată mănuşile”. În viziunea Washington Post, întâlnirea s-a desfăşurat între un „Biden încrezător”, înarmat cu solidaritatea aliaţilor săi occidentali după „sprintul diplomatic” de la summitul G7 şi summitul NATO, şi „un Putin blazat”, având puţine de câştigat sau de pierdut, potrivit presei ruse. Totuşi “dată fiind o conducere tot mai dictatorială asupra unei economii în declin, Putin nu-și poate permite o intensificare necontrolată a conflictelor internaționale, mai ales cu Statele Unite”, iar niște relații mai cooperante cu Biden i-ar oferi puterea geopolitică de care are nevoie pentru a face față unui întreg șir de probleme politice de ordin intern, consideră Foreign Affairs. La rândul lor, Statele Unite au pledat pentru această întâlnire nu pentru a relansa relațiile cu Rusia – așa cum au făcut Biden și Administrația Obama în urmă cu zece ani, ci pentru a stabili o oarecare previzibilitate și stabilitate în relațiile dintre SUA și Rusia, notează Washington Post. Potrivit Financial Times, pe agenda întâlnirii s-au aflat acuzațiile şi nemulţumirile reciproce – cum ar fi atacurile informatice rusești, amestecul Kremlinului în alegerile americane, sancțiunile impuse Moscovei de SUA și nemulțumirile Kremlinului față de extinderea militară a NATO în estul Europei. Acestea, dar şi alte probleme iritante în relațiile bilaterale, precum nerespectarea acordurilor vizând controlul armamentului, războiul din Ucraina și decizia Moscovei de a-l trimite la închisoare pe liderul opoziției, Aleksei Navalnîi, lasă puține portițe de cooperare, consideră Financial Times. De aceea, Foreign Policy anticipează că, în condiţiile actuale, urmarea acestei întâlniri va fi, în cel mai bun scenariu, „o pace rece”. Totuşi, la sfârşitul întâlnirii, preşedintele rus a ţinut să sublinieze că nu a existat nicio ostilitate, iar dialogul a fost constructiv. „În privinţa multor aspecte, poziţiile noastre diferă. Dar, în opinia mea, ambele părți au demonstrat dorința de a ne înțelege unul pe celălalt și de a căuta căi de a ne apropia pozițiile”, a declarat Putin, citat de agenţia rusă Tass. Lunile următoare sunt un test care va arăta dacă summitul de la Geneva va aduce un progres în relaţiile SUA-Rusia, a afirmat, la rândul său, Joe Biden, care, potrivit CNN, a adoptat un ton realist, dar optimist. „Nu spun că dintr-odată lucrurile vor funcţiona /…/ceea ce spun este că am convingerea că există o perspectivă autentică de îmbunătăţire semnificativă a relaţiilor dintre noi şi ţările noastre, fără să renunţăm la niciun lucru, cât de mic, care se bazează pe principiile şi valorile noastre”, a declarat preşedintele american, citat de CNN. New York Times conchide că deşi atât Putin, cât şi Biden spun că întâlnirea a decurs bine şi că amândoi au avut de câştigat, tensiunile rămân evidente.
Pe plan european, Comisia Europeană a validat miercuri, la Lisabona şi Madrid, primele planuri naţionale de rezilienţă şi redresare, notează Courrier International. Alegerea de a începe cu cele două țări iberice este simbolică, remarcă ziarul francez, amintind că după criza datoriilor din 2011, Lisabona și Madridul s-au trezit adesea în prima linie în fața atacurilor țărilor așa-numite „austere”, care erau reticente cu privire la finanțarea cheltuielilor țărilor din sudul Europei pentru că acestea ar fi mai puțin disciplinate în gestionarea finanțelor lor publice. În actuala criză generată de Covid- 19, Spania a fost una dintre țările cele mai afectate de primul val al pandemiei în primăvara anului 2020, iar Portugalia a fost puternic lovită la începutul acestui an. Astfel, „două țări din sudul Europei, care în trecut nu s-au simțit susţinute, beneficiază de această dată de un sprijin extraordinar și de generozitate din partea partenerilor lor din nord”, conchide Courrier International.
În privinţa luptei cu pandemia, Euractiv constată că în România „campania de vaccinare se poticneşte şi e pe punctul de a se opri”. „România e departe de a-și atinge obiectivele de vaccinare auto-asumate și a început chiar să închidă centre de vaccinare din cauza cererii reduse. Până marți, mai puțin de 4,6 milioane de români erau vaccinați cu cel puțin o doză, sub ținta de 5 milioane stabilită de guvern pentru 1 iunie”, detaliază Euractiv, adăugând că: „România pare a fi pe o traiectorie care nu-i va permite să-și atingă nici obiectivul de a vaccina 10 milioane până la 30 septembrie, tot din cauza cererii reduse”. Între timp, la New York nu mai există restricţii, după ce 70% dintre adulţi au fost deja vaccinaţi, remarcă Le Vif. „Putem reveni la viaţa pe care o ştim” a spus guvernatorul statului New York, Andrew Cuomo. După ce a fost epicentrul epidemiei în primăvara anului 2020, cu peste 42.000 de decese, New York devine acum primul mare stat american care îndeplineşte obiectivul de vaccinare a cel puţin 70% din populaţie, obiectiv stabilit de preşedintele Joe Biden pentru data de 4 iulie. Unele state americane mici ating deja rate mult mai mari de vaccinare, cum e cazul statului Vermont care a anunţat că a reuşit vaccinarea a 80% dintre adulți şi care a decretat, la rândul lui, ridicarea restricțiilor, mai scrie Le Vif.

(Carolina Ciulu)

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult