Acasa Revista Presei Revista presei internaţionale – 17 martie 2022

Revista presei internaţionale – 17 martie 2022

scris de Z.V.
50 afisari

”Ucraina și Rusia au elaborat un plan de neutralitate pentru a pune capăt războiului”, titrează Financial Times, detaliind că planul în 15 puncte ar stipula ca Ucraina să renunțe la ambițiile sale de a adera la NATO, promițând totodată că nu va găzdui baze militare sau armament în schimbul unor garanții de securitate din partea unor aliați precum Statele Unite, Marea Britanie sau Turcia.

”Există speranța unui compromis în negocierile cu Ucraina”, a confirmat, miercuri, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, care a ținut să sublinieze și că ”negocierile nu sunt ușoare”, potrivit agenției Interfax. Prevederile „planului de pace” prezentat de Financial Times sunt infirmate, însă, de cancelaria prezidenţială de la Kiev, care susține că este vorba doar de o schiță care prezintă cererile Rusiei, după cum transmite agenția ucraineană RBC.
”Este nevoie de mai mult pentru a opri maşinăria de război rusească”, a subliniat preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, într-un discurs susținut prin videoconferință în faţa Congresului SUA, potrivit CNN. Zelenski a pledat pentru ”crearea unei uniuni de ţări responsabile, care au tăria şi conştiinţa de a opri imediat conflictele, de a asigura întreaga asistenţă necesară în numai 24 de ore, dacă este necesar, de a asigura inclusiv arme, dacă este necesar, sancţiuni, sprijin umanitar, sprijin politic, fonduri, tot ce este nevoie pentru a menţine pacea şi pentru a salva rapid lumea, pentru a salva vieţi”, mai transmite CNN.
Între timp, Curtea Internațională de Justiție a ONU de la Haga cere Rusiei să oprească invazia din Ucraina, stabilind că nu există nicio probă pentru justificările pe care Kremlinul le invocă în susținerea războiului, notează The Guardian. Le Monde relatează că mai multe țări occidentale și organizații neguvernamentale strâng probe pentru crimele de război săvârșite de Rusia în Ucraina pentru a fi trimise la Tribunalul Penal de la Haga. În Statele Unite, Senatul a adoptat deja o rezoluție care-l condamnă pe Vladimir Putin drept criminal de război, iar această caracterizare a președintelui rus a fost repetată și de președintele american Joe Biden în conferința de presă susținută miercuri seara, potrivit The Independent. Declararea lui Vladimir Putin drept criminal de război a stârnit imediat reacția Kremlinului, care prin vocea purtătorului de cuvânt Dmitri Peskov, a vorbit despre o „retorică inacceptabilă și de neiertat”, potrivit agenției ruse Tass.
NATO va sprijini şi mai mult Ucraina, iar Alianța își va adapta propria securitate la „noua realitate” generată de război, transmite Reuters, sintetizând declarațiile mai multor oficiali din țările aliate în contextul reuniunii de urgenţă a miniştrilor apărării din ţările NATO, desfăşurată miercuri la Bruxelles. Washington Post constată dorința liderilor NATO de a susține Ucraina, dar și de a evita în același timp un război pe scară largă. De altfel, titlul unui articol de opinie din același cotidian american este cât se poate de franc: ”Ne pare rău, dle președinte Zelenski, SUA nu pot risca un război direct cu Rusia”.
Principala preocupare a NATO rămâne extinderea prezenței trupelor aliate pe termen mediu și lung pe flancul estic, pe fondul îngrijorărilor unei riposte din partea Rusiei împotriva țărilor care oferă asistență Ucrainei în domeniul apărării, remarcă Air Force Magazine. Publicația americană descrie România drept ”unul dintre cei mai fermi aliați ai Americii de pe flancul estic al NATO” și, pornind de la declarațiile unui oficial român pe care nu-l nominalizează, publicația constată că ”România a fost plăcut surprinsă de răspunsul unitar al NATO, prin trupe trimise pe flancul estic, înainte și după invazia Rusiei în Ucraina”. „Este o descurajare credibilă. Înseamnă siguranță și, de asemenea, crește rezistența”, a spus oficialul român din domeniul apărării, citat de Air Force Magazine.
Drama refugiaților ucraineni continuă să emoționeze întreaga lume. Jornal de Noticias relatează experiența unui primar portughez venit într-o misiune umanitară în România. ”Să te afli la granița cu Ucraina este un proces de identificare continuu. Oameni ca mine, familii ca a mea, copii asemeni copiilor mei, care de la o clipă la alta sunt nevoiți să-și schimbe calea fericirii cu purgatoriul incertitudinii. Ei știu că ceea ce a fost nu va mai fi niciodată, dar viitorul încă nu se întrezăreşte, nu se schiţează, nu există”. Agenția spaniolă EFE notează că Opera din București a salvat șapte balerine și balerini din Ucraina, oferindu-le șansa de a-și continua cariera în România. Cotidianul grec To Vima scrie despre ”primul pod umanitar pentru viață din Ucraina către România”, ”un pod aerian pentru salvarea a doi bebeluși, de doar 10 zile, care se confruntau cu probleme de sănătate” pe care medicii români i-au primit cu brațele deschise, după ce au fost transportați de la Kiev cu elicopterul, primul elicopter civil care a aterizat în capitala Ucrainei de la începutul invaziei ruse, mai scrie To Vima.
”Neîncrederea în vreme de război poate face statul să eșueze”, avertizează politologul bulgar de renume mondial, Ivan Krâstev, citat de agenția sofiotă Mediapool. Analizând problema dezinformării și a diversității uluitoare a percepțiilor bulgarilor vizavi de războiul din Ucraina, Krâstev constată că nu sunt puțini oamenii din Bulgaria care cred că ucrainenii „merită” ceea ce li se întâmplă, în timp ce alții nu cred că rachetele care lovesc clădirile rezidențiale și spitalele din Kiev sunt rusești. „Marea problemă a unei țări precum Bulgaria este că are niveluri ridicate de neîncredere. Iar oamenii au motive să aibă mare neîncredere în multe lucruri – în ce le spune guvernul, ce le spune mass-media” comentează Krâstev, subliniind însă că ”în vreme de război, această neîncredere se transformă în factor militar pentru că poate fi instrumentalizată”. „Dacă oamenii nu sunt gata să creadă pe nimeni, ei încep să intre în panică”, avertizează politologul bulgar, citat de Mediapool. (Carolina Ciulu)

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult