Acasa Revista Presei Revista presei internaționale, 18 aprilie 2023

Revista presei internaționale, 18 aprilie 2023

scris de Z.V.
55 Afisari

”Acordul internațional privind grâul ucrainean nu îi mulțumește pe fermierii din Europa de Est”, constată Euronews, detaliind că ”acordul permite Kievului să-și exporte cerealele, dar produsele ucrainene sosesc în cantități mari în Bulgaria, România și alte țări, scăzând prețurile producătorilor locali”, iar ”unii fermieri nu mai rezistă”.

”Comisia Europeană a încercat să echilibreze pierderile printr-o compensație financiară” mai remarcă Euronews, notând că ”producătorii români de grâu au primit 10 milioane de euro, dar pentru ei nu este suficient, mai ales într-un an afectat de secetă, care a avut un impact foarte puternic asupra producției”. Potrivit unor surse citate de agenția italiană Ansa, Comisia Europeană pregătește un nou pachet de ajutoare care ar putea ajunge la 75 de milioane de euro din rezerva de criză a Politicii Agricole Comune, pentru a reduce presiunea asupra prețurilor cerealelor în țările din vecinătatea Ucrainei. Pe de altă parte, Comisia a transmis că o interzicere unilaterală a importurilor de cereale ucrainene ”nu este posibilă”, notează EuObserver, amintind că în cursul weekendului trecut Polonia și Ungaria au anunțat o astfel de măsură pentru a-și proteja sectorul agricol de importurile ieftine. Ignorând avertismentul UE, Slovacia a devenit luni a treia țară membră care a interzis importul unor produse alimentare din Ucraina, dar va permite tranzitarea lor pe teritoriul ei în containere sigilate, scrie Financial Times. Publicația economică notează că și Bulgaria și România au spus celorlalte state membre la o întâlnire a diplomaților la Bruxelles că iau în considerare o interdicție, potrivit unor oficiali de la Bruxelles. De altfel, ministrul bulgar interimar al agriculturii a acuzat că ”fermierii bulgari au pierdut 900 de milioane de leva” deoarece Comisia Europeană lucrează prea încet, potrivit publicației sofiote Dnevnik. Kievul, la rândul său, încearcă să mențină acordurile pentru tranzit, dar, după cum remarcă Reuters, luni s-a lovit deja de scepticismul ministrului polonez al agriculturii care a susținut că până acum nu a fost găsită o soluție care să garanteze că cerealele aflate în tranzit nu vor sfârși prin a fi distribuite pe piața locală. Reuters mai notează și că ministrul ucrainean al agriculturii va continua discuțiile pe această temă miercuri în România și joi în Slovacia.
Pe frontul tensiunilor la nivel global, miniștrii de externe din G7, grupul celor mai dezvoltate țări ale lumii, resping agresivitatea Chinei, Coreei de Nord și a Rusiei, titrează Associated Press, detaliind că cele mai prospere democrații promit o atitudine dură în fața amenințărilor în creștere ale Beijingului asupra Taiwanului, în fața testelor necontrolate cu rachete cu rază lungă de acțiune efectuate de Phenian și pregătesc modalități de creștere a susținerii Ucrainei și de pedepsire a Rusiei pentru invazie. G7 speră să promoveze astfel un mesaj unit după declarațiile făcute de președintele francez Emmanuel Macron, cum că un atac chinez asupra Taiwanului nu ar determina o implicare a Europei, comentează Deutsche Welle, notând și că duminică, înaltul reprezentant pentru politică externă al UE, Josep Borrell, a subliniat că relațiile blocului comunitar cu China vor fi determinate de acțiunile Beijingului și că tot ce se întâmplă în Strâmtoarea Taiwan va avea o mare semnificație pentru Europa. ”Taiwanul este o problemă absolut internă a Chinei”, consideră editorialul China Daily. Oficiosul de limbă engleză al Partidul Comunist Chinez preia declarația purtătorului de cuvânt de la Beijing care a susținut luni că ”deși reunificarea națională a Chinei nu a fost încă realizată, suveranitatea și integritatea teritorială chineză nu au fost niciodată separate și că acesta este status quo-ul real în Strâmtoarea Taiwan”. Însă într-un reportaj realizat la Taipei, The Japan Times constată că amenințările Beijingului asupra Taiwanului consolidează propria identitate națională a insulei, o democrație modernă în opoziție cu autoritarismul chinez. Pe de altă parte, Beijingul și Moscova promit să aprofundeze legăturile militare pentru „menținerea securității mondiale”, transmițând un nou semnal cu privire la apropierea tot mai mare dintre cele două țări, pe fondul tensiunilor crescânde cu Occidentul, observă Daily Mail, comentând vizita pe care ministrul chinez al apărării o efectuează la Moscova. Tensiunile din Extremul Orient sunt amplificate și de amplele exerciții militare ce se desfășoară în regiune. La o săptămână după amplele exerciții militare chineze în jurul Taiwanului, duminică un distrugător american a navigat prin strâmtoarea insulei Taiwan, determinând reacția Beijingului, care a anunțat luni că a monitorizat atent trecerea navei de război și a acuzat totodată SUA ca au mediatizat excesiv acest eveniment, notează Le Point. Pe de altă parte, China a anunțat pentru marți ”ample activități militare” în Marea Galbenă, notează Bloomberg, menționând că nu au fost oferite detalii în acest sens. Preşedintele rus, Vladimir Putin, la rândul lui, a lăudat luni manevrele de „foarte înalt nivel” pe care Rusia le desfășoară în Pacific și care implică zeci de nave şi avioane, remarcă La Libre Belgique. Acțiunile Moscovei în proximitatea disputatelor Insule Kurile au stârnit însă protestul Japoniei, notează agenția rusă Tass. Tokyo a transmis luni Kremlinului că teritoriul de desfășurare a acestor exerciții include o zonă pe care Japonia o consideră ca făcând parte din apele sale teritoriale, însă, după cum amintește aceeași agenție Tass, Moscova a calificat în mod repetat ca fiind neavenite încercările de protest din partea autorităților de la Tokyo în legătură cu exercițiile militare din zona Insulelor Kurile.
În domeniul energetic, Turcia a anunțat că va începe săptămâna aceasta primele livrări dintr-un mare zăcământ de gaz din Marea Neagră, scrie Financial Times, comentând că, demarat la aproape trei ani de la descoperire, proiectul este ”cel mai ambițios” din domeniul producției energetice în condițiile în care Turcia este un mare importator de energie și aproape tot gazul pe care îl consumă provine din străinătate.
În Uniunea Europeană, politica energetică, în special cea nucleară, rămâne unul dintre dezacordurile majore ale „tandemului” franco-german, constată Le Monde. Astfel că în timp ce Germania și-a deconectat sâmbăta trecută ultimele trei reactoare nucleare, Franța tocmai a relansat un program de șase reactoare cu apă grea presurizată, marcând continuitatea unei politici inițiate de generalul de Gaulle la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, detaliază cotidianul francez. În timp ce Berlinul ”exercită o presiune necruțătoare pentru a reduce ambițiile franceze și pentru a-și impune modelul de tranziție energetică”, bazat pe energia solară, eoliană, hidrogen și baterii, Parisul va trebui să consacre mult timp pentru a convinge că energia nucleară este o armă în lupta împotriva schimbărilor climatice și, de asemenea, pentru a demonstra rolul crucial pe care îl poate juca în revendicarea suveranității industriale a Europei, unul dintre principalele obiective ale Comisiei din 2019. ”Unde este adevărul și unde eroarea? se întreabă Le Monde, concluzionând că ”bătălia nucleară dintre Paris și Bruxelles este departe de a se fi sfârșit”.

(Carolina Ciulu)

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult

BREAKING NEWS