Presa internațională constată că îngrijorările privind viitorul Ucrainei s-au multiplicat de când Donald Trump și Vladimir Putin au convenit miercuri, 12 februarie, să lanseze discuții pentru a pune capăt conflictului, neincluzând în discuții Europa sau Ucraina, principalele părți implicate.
„Sub semnul urgenței, președintele francez Macron a organizat luni, 17 februarie, de la ora 16, un mini summit european la Paris”, citim în Liberation, care detaliază: „În așa-numitul format „Weimar +” sunt invitați șefii de guvern din Regatul Unit, Spania, Țările de Jos, Polonia, Germania, Italia și Danemarca, alături de președintele Consiliului European al șefilor de stat și de guvern, António Costa, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și secretarul general al NATO, Mark Rutte”. Minisummitul ar trebui, de asemenea, să permită Aliaților să se repoziționeze pe scena internațională, luând în considerare o potențială accelerare a înarmării europene. „Pentru Emmanuel Macron, acest mini-summit va fi probabil o oportunitate de a-și reafirma poziția privind crearea unei armate europene și trimiterea de militari în Ucraina, expusă public anul trecut” – subliniază Liberation. Premierul britanic Keir Starmer a declarat într-un interviu acordat Daily Telegraph că este gata să trimită soldați în Ucraina „dacă este necesar”, în cadrul unei operațiuni de menținere a păcii. Este pentru prima dată când un șef de guvern britanic a fost explicit cu privire la această problemă de la invazia rusă a Ucrainei din februarie 2022, remarcă editorialistul. Parisul și Londra, singurele puteri nucleare din Europa, au convenit de câteva luni asupra unei linii comune, având dorința de a juca un rol principal în conflict. În interviul acordat cotidianului britanic, Keir Starmer a adăugat că Regatul Unit este „gata să joace un rol principal” în apărarea și securitatea Ucrainei, inclusiv un angajament de 3 miliarde de lire sterline (3,6 miliarde de euro) pe an până în 2030. Germania, pe de altă parte, a jucat până acum un joc al moderației, remarcă Tagesspiegel, care reamintește că poziția germană cu privire la războiul din Ucraina s-ar putea schimba în urma alegerilor parlamentare de duminică, 23 februarie. Creștin-democratul Friedrich Merz, favoritul pentru a-i urma lui Scholz în funcția de cancelar, este în favoarea livrării imediate de rachete Taurus cu rază lungă la Kiev.
După cum scrie Le Parisien, „rolul Uniunii Europene în sprijinirea Ucrainei este în primul rând financiar: valoarea ajutorului din partea celor douăzeci și șapte către Kiev este acum mai mare decât cea a ajutorului SUA. Pentru a ajuta statele europene să se reînarmeze în fața amenințării ruse și a riscului dezangajării Washingtonului, președinta Comisiei a propus „activarea clauzei de salvgardare pentru investițiile în apărare, care va permite statelor membre să își mărească substanțial cheltuielile [militare]”. Aceasta înseamnă eliminarea cheltuielilor pentru apărare din calculul deficitului public, pentru a eluda regulile bugetare care constrâng proiectele majorității țărilor europene, mai notează Le Parisien.
„Europa este pregătită și dispusă să se întărească și să ia inițiativa de a oferi garanții de securitate Ucrainei”, a declarat pentru Le Monde secretarul general al NATO, Mark Rutte, la încheierea reuniunii de urgență de la Paris.
Tot din Le Monde aflăm că ministrul rus de externe Serghei Lavrov și consilierul diplomatic al lui Vladimir Putin, Iuri Ușakov, s-au deplasat la Riad, în Arabia Saudită, pentru a „o întâlnire cu omologii lor americani, dedicată restabilirii întregii game de relații ruso-americane”. Surse diplomatice americane au spus că întâlnirea nu reprezintă începutul unei „negocieri” cu privire la Ucraina, ci mai degrabă o continuare a conversației telefonice dintre președinții Trump și Putin. Replica Kievului nu s-a lăsat așteptată: președintele ucrainean a declarat că nu a fost invitat la Riad și că nici măcar nu a știut de această reuniune și a deplâns faptul că Statele Unite vor „să-i dea satisfacție lui Putin”, citim în The Guardian. Zelenski a mai spus că se așteaptă la o mai mare claritate în privința unei viitoare întâlniri cu Trump, dar numai după ce emisarul american, Keith Kellog, va vizita Ucraina.
Tot despre reuniunea de la Riad, din pespectivă americană de data aceasta, WALL STREET JOURNAL adaugă că șeful diplomației americane, Mark Rubio, ar urma să se întâlnească și cu Prințul Moștenitor al Arabiei Saudite, Mohammed bin Salam, pentru discuții legate de Orientul Mijlociu. Deplasarea survine după ce liderii arabi au respins planul lui Trump pe tema evacuării palestinienilor din Gaza, iar perspectiva unui acord prelungit de încetare a focului între Israel și Hamas rămâne încă în discuție. La rândul său, Washington Times notează că Israelul a declarat luni că trupele sale vor rămâne în sudul Libanului după termenul limită de marți pentru retragerea lor completă, ca parte a unui acord de încetare a focului intermediat de SUA, care a oprit 14 luni de lupte între Israel și Hezbollah.
Armata israeliană a spus că va rămâne în ceea ce a numit „cinci puncte strategice” din sudul Libanului și va retrage restul forțelor sale. Nu a existat un răspuns imediat de la Beirut, dar oficialii libanezi au respins anterior orice întârziere ulterioară a retragerii israeliene.
După cum remarcă publicația americană, încetarea focului convenită la sfârșitul lunii noiembrie cerea Israelului să-și retragă complet trupele din sudul Libanului până pe 26 ianuarie, termen prelungit ulterior pentru 18 februarie.
Sub titlul „Administrația Trump presează România pentru a ridica restricțiile privindu-i pe frații Tate”, Financial Times publică un material referitor la Andrew și Tristan Tate, ambii cu dublă cetățenie, americană și britanică, care aparent au devenit o cauză favorită a dreptei pe rețelele sociale după ce fuseseră arestați în România în 2022 și inculpați pentru trafic de de carne vie, abuzuri sexuale și spălare de bani, cât și pentru constituirea unui grup infracțional organizat. După cum scrie FT, cazul Tate a fost abordat într-o convorbire telefonică de săptămâna trecută între niște funcționari ai SUA și guvernul român, iar mai apoi a fost reluat de trimisul „pentru misiuni speciale” al lui Trump, Richard Grenell, care s-a întâlnit cu ministrul român de externe la Conferința de Securitate de la Munchen. O sursă neprecizată a afirmat că a fost formulată solicitarea de a li se înapoia pașapoartele fraților și a li se permite să călătorească cât timp procedurile judiciare continuă să se desfășoare. Ministrul român de externe Emil Hurezeanu a refuzat să comenteze legat de discuția cu Grenell, dar purtătorul lui de cuvânt a declarat că Hurezeanu este cel care a avut inițiativa convorbirii și că cei doi „se cunosc de mult timp”, dat fiind că ambii au fost ambasadori la Berlin în cursul primului mandat al lui Trump. Grenell a scris luna aceasta pe X că România e „cel mai nou exemplu” cu privire la modul în care fondurile USAID erau „exploatate împotriva unor indivizi și politicieni care nu sunt woke”. Tristan Tate și-a îndemnat simpatizanții să investigheze „dacă vreun ajutor USAID a mers în România pentru a finanța vreo anchetă anume de reprimare prin justiție”, părând că se referea la dosarele lui și al fratelui său. FT reamintește că Regatul Unit a solicitat la rândul său extrădarea fraților, întrucât poliția din Bedfordshire a obținut mandate de arestare pe numele lor într-un dosar de viol și trafic de carne vie. O instanță românească a hotărât în 2024 că pot fi extrădați, odată ce în România se va fi ajuns la un verdict definitiv în procesul lor, reamintește în finalul articolului Financial Times.
Ruxandra Lambru, Agenția de Presă RADOR
