Acasa Revista Presei Revista presei internaţionale – 18 ianuarie

Revista presei internaţionale – 18 ianuarie

scris de Z.V.
35 afisari

La Forumul Economic Mondial 2022, desfășurat și anul acesta în sistem virtual, din cauza situației sanitare globale, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a subliniat că toată lumea trebuie să fie vaccinată împotriva Covid-19, pentru a avea o cale de ieșire din pandemie, iar comunitatea internațională trebuie să înfrunte pandemia în mod echitabil și corect, informează France24.

La rândul său, președintele chinez Xi Jinping a făcut apel la cooperare pentru a învinge pandemia, prin asigurarea unei distribuții echitabile și accelerate a vaccinurilor, și la la integrarea economiilor, căutând un teren comun și depășind diferențele, citează Rainews. Din discursul preşedintelui chinez nu a lipsit, însă, o referire voalată la Statele Unite, atunci când a reiterat opoziția Chinei față de hegemonism și de politica de forță, avertizând cu privire la consecințele catastrofale ale unei confruntări între marile puteri mondiale, adaugă Rainews. În următoarele câteva zile, vor lua cuvântul la Forum, între alții, Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, Christine Lagarde, președintele BCE, John Kerry, trimis special al SUA pentru climă, şi Tedros Adhanom Ghebreyesus, director general al Organizației Mondiale a Sănătății.
În contextul tensiunilor dintre Rusia și Occident, după întâlnirile recente dintre negociatorii americani și cei ruși la Geneva, apoi în cadrul Consiliului Rusia-NATO, la Bruxelles, și în cadrul OSCE, la Viena, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, întrebat despre o posibilă ofensivă rusească în caz de eșec al diplomației, a declarat pentru canalul american CNN că „Nimeni nu amenință pe nimeni cu o acțiune militară”, dar că Moscova „va fi gata de represalii”, dacă Alianța nu va satisface cerințele rusești, fără a face precizări despre natura acestei riposte, reține La Libre Belgique. În același timp, ministrul german de externe, Annalena Baerbock, și-a exprimat speranța că tensiunile cu Rusia pe tema Ucrainei pot fi rezolvate prin diplomație, notează The Guardian. De asemenea, Baerbock a dorit să asigure Ucraina că nu va permite, cu ocazia primei sale întâlniri programate pentru marți, la Moscova, cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov, ca Germania să facă vreun compromis în privința principiilor de bază legate de suveranitatea teritorială a Ucrainei, completează The Guardian. La rândul său, Ministerul rus de Externe a susținut, în ajunul întâlnirii şefilor diplomaţiilor celor două țări, că Berlinul încearcă să influențeze procesele politice interne din Rusia, scrie Ria Novosti. Totodată, potrivit cotidianului Frankfurter Allgemeine Zeitung, ambasadorul ucrainean în Germania, Andri Melnik, i-a cerut ministrului german de externe să aprobe furnizarea de arme către Ucraina, pe fondul amenințărilor legate de o posibilă invazie rusească și a atras atenţia că lumea se confruntă în prezent cu cel mai mare pericol de război uriaș în mijlocul Europei, cel mai grav din 1945 încoace. În context, guvernul danez a decis să aloce 22 de milioane de euro pentru dezvoltarea unui nou program cuprinzător de sprijin destinat Ucrainei, având ca scop consolidarea structurilor de forţă ale Kievului amenințat de o concentrare militară rusă în apropierea graniței sale, scrie RBC de la Kiev. În același timp, Marea Britanie a anunţat că va livra Ucrainei arme antitanc, pentru a ajuta statul ucrainean să se apere în faţa unei potenţiale invazii a Rusiei, iar un grup de senatori din Statele Unite au promis solidaritate şi arme Ucrainei, în cadrul unei vizite la Kiev, notează Reuters. În plus, Ucraina va organiza, luna viitoare, exerciții militare conform standardelor NATO, cu participarea unor formatori din țări membre ale Alianței, anunță RBC și precizează că manevrele militare vor avea loc în regiunea Lviv. Ceea ce Rusia cere, sub amenințarea unei agresiuni militare, este o reconfigurare a arhitecturii europene de securitate, nodul gordian al discuției fiind recunoașterea sau nu a suveranității și independenței depline a Ucrainei și a altor țări care, conform celor cerute de Moscova, trebuie să-și accepte statutul de simpli pioni sau vasali, comentează El Confidencial. Având în vedere hotărârea Rusiei de a-și folosi fără complexe brațul militar pentru a-și atinge obiectivele strategice în Europa, europenii ar face bine să înțeleagă, avertizează ziarul spaniol, că adevărata dezbatere nu este între apărarea UE sau apărarea NATO, ci între a avea o apărare și a nu o avea, și nu există o alternativă credibilă la umbrela militară a Alianței Atlantice. Dacă acest lucru nu este înțeles, în fața unei Rusii din ce în ce mai agresive și revizioniste, riscurile vor fi mai mari și abisul războiului va plana asupra Europei cu o forță tot mai mare, conchide El Confidencial.
Într-un moment al relațiilor din ce în ce mai tensionate dintre Rusia și Occident, în Polonia a fost semnalată o breșă de securitate informatică, după ce hackeri necunoscuți au furat și publicat fișiere conținând informații sensibile despre armele, muniția, piesele de echipamente și software-ul armatei poloneze, potrivit agenției de presă poloneze Onet. Scurgerea a avut loc pe 9 ianuarie, iar informațiile au fost descărcate de utilizatorii de internet chinezi și ruși, completează EUObserver. În ultimele luni, Polonia a fost în mod repetat victima unor atacuri cibernetice, dar actualul incident nu provoacă furori numai la Varșovia, ci poate avea efecte și în afara țării, deoarece Polonia este una dintre țările cheie ale NATO și asigură flancul estic al Alianței, comentează cotidianul ABC. Dacă se va dovedi că în spatele scurgerii de date se află hackeri ruși, nu ar fi prima dată când se întâmplă așa ceva în zonă. În Estonia, hackerii ruși au paralizat site-urile web ale băncilor și agențiilor guvernamentale în 2007, în urmă cu patru ani au pătruns în conturile de e-mail ale membrilor Bundestag-ului german, în decembrie 2015 sursa de energie electrică a Ucrainei din vestul țării a suferit un atac cibernetic, iar în ultimul an, mii de e-mail-uri ale unor membri ai guvernului polonez au fost publicate prin canalele Telegram, amintește ziarul spaniol. Potrivit unui raport Microsoft, citat de ABC, Rusia este responsabilă de majoritatea atacurilor cibernetice lansate de actori statali, urmată de Coreea de Nord, Iran şi China.

(Cristina Zaharia)

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult