Israelul și Hamasul au ajuns la un acord de armistițiu ce ar putea deschide calea încetării războiului din Gaza, transmite Reuters, detaliind că acordul intervine după luni de negocieri intermediate de mediatori egipteni și qatarezi, cu sprijinul Statelor Unite și este anunțat chiar înainte de învestirea președintelui ales al SUA, Donald Trump, pe 20 ianuarie.
”Pacea a sosit, în sfârșit, în Gaza, dar cu un preț teribil”, titrează The Independent. Sky News publică imagini de pe străzile din Tel Aviv, unde familiile ostaticilor israelieni au ieșit cu lumânări aprinse sau purtând panouri cu fotografiile celor dragi răpiți de Hamas, în timp ce Le Figaro relatează despre miile de palestinieni care și-au exprimat bucuria tot pe străzi pentru încetarea focului. Le Figaro ține să sublinieze totodată că după 15 luni de război, Fâșia Gaza este un câmp în ruine, iar situația umanitară este catastrofală. În aceste condiții, Washington Post observă atât speranțele, cât și temerile israelienilor și palestinienilor față de un armistițiu în Gaza, care ar putea, totuși, să nu pună capăt suferinței lor.
Pe celălalt front de conflict sângeros, Rusia a lovit din nou miercuri sistemul energetic ucrainean cu peste 100 de drone şi rachete, transmite agenția Unian, citându-l pe președintele ucrainean, care a precizat că ruşii au folosit diverse tipuri de rachete și drone care au vizat „infrastructura de gaze și instalațiile energetice ce asigură viața oamenilor din Ucraina”. Polonia, la rândul ei, a fost nevoită să-și pună sistemul de apărare aeriană în alertă maximă ca răspuns la atacurile cu rachete lansate de Rusia în apropierea granițelor sale, notează The Telegraph. Miercuri, Volodimir Zelenski s-a aflat în vizită la Varșovia, unde, potrivit Polskie Radio, i-a fost reafirmat sprijinul ”necondiționat” al Poloniei pentru Ucraina, mai ales că, după cum remarcă Reuters, cele două țări au reușit să găsească un ”limbaj comun” în disputa istorică legată de masacrele din Al Doilea Război Mondial, o dispută ce a tensionat relațiile decenii de-a rândul. În cadrul conferinței de presă susținută alături de de Zelenski, premierul polonez, Donald Tusk a avertizat că Rusia a planificat „acte teroriste” în transporturile aeriene în întreaga lume, acuzând Moscova că organizează sabotaje și deturnări pe teritoriul polonez și nu numai. Potrivit La Libre Belgique, Tusk a mai declarat că ”actele de sabotaj, diferitele versiuni ale războiului pe care Rusia l-a declarat întregii lumi civilizate, și nu numai Ucrainei, necesită o acțiune comună”. Între timp, NATO a anunțat că va lansa o nouă misiune pentru a proteja cablurile submarine din regiunea Mării Baltice, după ce țările din zonă au denunțat că sunt ținte ale sabotajelor prin care Rusia le întrerupe alimentarea cu energie electrică și comunicațiile, notează El Mundo.
În acest context, Marco Rubio, alesul lui Donald Trump pentru postul de șef al diplomației SUA, promite să susțină sloganul „America first”, observă Newsweek, detaliind că în cadrul audierilor din Congres pentru confirmarea numirii sale, Rubio, un senator din partea statului Florida, a promis ca, în calitate de viitor secretar de stat, să implementeze programul președintelui-ales, Donald Trump, și anume să pună interesele Americii „înaintea oricăror alte interese”. Potrivit New York Times, Marco Rubio și-a exprimat susținerea față de NATO, dar a spus și că Europa trebuie să facă mai mult pentru propria-i protecție. Viitorul secretar de stat american a mai declarat că războiul din Ucraina este deja în ”impas” și ”trebuie să înceteze”, iar pentru acest lucru atât Rusia, cât și Ucraina vor trebui să facă ”concesii”. Totodată Rubio a susținut că Statele Unite ar trebui să-i arate Chinei că ar urma să plătească un preț ”multe prea mare” în cazul în care ar invada Taiwanul, notează și The Guardian.
În final, ne oprim asupra unei analize a cotidianului francez Le Point cu privire la cum se pregătește Comisia Europeană în perspectiva reîntoarcerii lui Donald Trump la Casa Albă. ”Comisarii europeni analizează strategia Trump ca pe o dezangajare masivă a Statelor Unite față de continentul european. Toate declarațiile sale de campanie sunt luate în serios: viitorul președinte intenționează să-i împingă pe europeni să-și asume responsabilitatea pentru propria apărare, agitând în același timp amenințarea unui război comercial pentru a obține concesii. Ecuația este destul de clară: reducerea implicării americane, maximizând în același timp beneficiile pentru Washington. Mai prozaic: să plătească mai puțin pentru a câștiga mai mult”, explică Le Point. În aceste condiții, în cadrul Comisiei Europene ”predomină ideea unei linii conciliante pentru a cumpăra clemența lui Donald Trump”, dar în același timp Comisia ”pregătește și un al doilea răspuns, mai ofensiv, care presupune măsuri de reciprocitate în cazul unui război comercial și vizarea sectoarelor strategice americane”. ”Această abordare include, de asemenea, consolidarea parteneriatelor comerciale cu alți aliați precum Mexic și Canada, care vor fi, de asemenea, victime ale atacurilor comerciale americane”, mergând pe ”ideea de a arăta că Europa are alternative și nu va ezita să le folosească”, mai scrie Le Point.
(Carolina Ciulu – RADOR)