Acasa Revista Presei Revista presei internaționale – 18 iunie 2024

Revista presei internaționale – 18 iunie 2024

scris de Z.V.
120 Afisari

La Bruxelles, liderii statelor UE au început discuţii informale privind funcţiile de conducere în blocul comunitar, anunţă Politico.

Prima piesă e pe tabla de şah, cea mai apreciată și cea mai importantă poziție instituțională fiind președinția Comisiei Europene, care ar trebui să îi revină Ursulei von der Leyen, în calitate de candidat al partidului cu cele mai multe voturi, comentează El Periodico și adaugă că, pentru președinția Consiliului European, deținută în prezent de liberalul belgian Charles Michel, numele cel mai vehiculat este cel al fostului premier al Portugaliei, socialistul António Costa. Alegerile europene au reprezentat un serios eșec atât pentru președintele francez Emmanuel Macron, măturat de partidul Adunarea Naţională condus de Marine Le Pen, cât și pentru cancelarul german, Olaf Scholz, al cărui partid a căzut pe locul trei după CDU și Alternativa pentru Germania (AfD), reține La Razon. Această revoltă antieuropeană în inima UE stârnește îngrijorare și frică la Bruxelles, care se teme de un club comunitar fără o cârmă clară și de faptul că saltul geopolitic pe care UE trebuie să-l facă în următorii ani, pentru a se confrunta cu Rusia și China, va fi riscant şi periculos, analizează ziarul spaniol. Din Franța până în America, extrema dreaptă a pornit în marș, titrează Financial Times. Atitudinea față de democrație și statul de drept va defini distincțiile în politică, totuși, atât timp cât structurile democratice supraviețuiesc, electoratul va avea ocazia, în cele din urmă, să respingă respectivele politici, iar respectul pentru democrație și statul de drept rămâne Rubiconul care desparte conservatorismul de autoritarismul de extrema dreaptă, conchide ziarul britanic.
Într-un interviu pentru The Telegraph, șeful NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că în cadrul alianței se poartă discuții privind desfășurarea mai multor arme nucleare, în fața unei amenințări crescânde din partea Rusiei și a Chinei, și a susținut că alianța trebuie să arate lumii arsenalul său nuclear, pentru a transmite un mesaj direct inamicilor săi. Stoltenberg a spus că transparența nucleară ar trebui să fie piatra de temelie a strategiei nucleare a NATO, pentru a pregăti alianța pentru ceea ce el a descris ca fiind o lume mai periculoasă. „Scopul NATO este, desigur, o lume fără arme nucleare, dar atât timp cât vor exista arme nucleare, vom rămâne o alianță nucleară, pentru că o lume în care Rusia, China și Coreea de Nord au arme nucleare, iar NATO nu, este o lume mai periculoasă”, a avertizat Stoltenberg în ziarul britanic și a adăugat că în special China investește masiv în armamentul modern, inclusiv în arsenalul său nuclear, despre care a spus că va crește la 1.000 de focoase până în 2030. Numărul de arme nucleare operaționale este ultra-secret, dar estimările sugerează că Regatul Unit are aproximativ 40 din 225 desfășurate, iar SUA au aproximativ 1.700 din 3.700, precizează The Telegraph. În privința Ucrainei, Stoltenberg a spus că, dacă avem sprijin NATO, asistență de securitate și efort de instruire, toate combinate cu un angajament financiar pe termen lung, vom transmite Moscovei un mesaj mult mai puternic. Și, într-un apel către aliaţi de a continua să înarmeze Ucraina, a concluzionat în interviul pentru The Telegraph: „Cred cu tărie că, dacă Putin ar reuși în Ucraina, noi am deveni mai vulnerabili și atunci ar trebui să investim și mai mult în apărarea noastră”. La rândul său, Moscova a criticat comentariile lui Stoltenberg, etichetându-le drept „nimic altceva decât o escaladare”, citează Politico și amintește că Moscova a lansat săptămâna trecută exerciții nucleare comune cu Belarus, unde a început să stocheze unele dintre focoasele sale nucleare în 2023, într-o mișcare interpretată pe scară largă ca un avertisment către Occident de a nu interveni în războiul din Ucraina.
Puterile nucleare își modernizează arsenalele, confruntate cu tensiunile geopolitice din ce în ce mai mari, cheltuielile în acest domeniu crescând cu o treime în ultimii cinci ani, așa cum arată două rapoarte publicate luni, citate de La Libre Belgique. Potrivit Campaniei Internaționale pentru Abolirea Armelor Nucleare (ICAN), cele nouă state dotate cu arme nucleare (Statele Unite ale Americii, Rusia, China, Regatul Unit, Franța, India, Israelul, Pakistanul și Coreea de Nord) au cheltuit în total anul trecut 91 de miliarde de dolari, ceea ce arată, la fel ca un alt raport, publicat de Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (SIPRI), că aceste țări și-au crescut semnificativ cheltuielile pe măsură ce își modernizează armele nucleare sau chiar se doteză cu altele noi, scrie ziarul belgian. Puterile nucleare în ansamblu au cheltuit 2.898 de dolari pe secundă anul trecut pentru a finanța aceste arme, aceste fonduri reprezentând mai mult decât ceea ce Programul Alimentar Mondial consideră că este necesar pentru a pune capăt foametei în lume, adaugă La Libre Belgique.
Președintele rus Vladimir Putin va efectua, marți și miercuri, o vizită în Coreea de Nord, o călătorie extrem de rară, care subliniază parteneriatul în plină dezvoltare al Rusiei cu statul izolat deţinător de arme nucleare, notează Reuters, amintind că liderul nord-coreean Kim Jong Un i-a adresat o invitație lui Putin în timpul unei vizite în Orientul Îndepărtat al Rusiei, în septembrie anul trecut. Rusia a ținut să promoveze renașterea relației sale cu Coreea de Nord, de la începutul războiului din Ucraina, care a declanșat cea mai mare criză din relația Rusiei cu Occidentul din ultimii 60 de ani, comentează Reuters. Vizita lui Putin la Phenian va stârni preocupări din partea SUA și a partenerilor lor cu privire la transferurile de arme care au ajutat Kremlinul în atacul său asupra Ucrainei, în schimbul unui ajutor care susține regimul lui Kim Jong Un, pentru a-l ajuta în planurile sale de a desfășura o serie de sateliți spion, scrie revista Time. Kim a cheltuit foarte mult pentru programul său de rachete, testele cu rachete de anul trecut costând aproximativ 1 miliard de dolari, sumă ce reprezintă aproximativ 4% din economia Coreii de Nord, pe care Banca centrală a Coreii de Sud a estimat-o la aproximativ 24,5 miliarde de dolari în 2022, completează Time.
Criza populației ar putea afecta puterile militare asiatice? întreabă Newsweek și avertizează că scăderea drastică a ratei fertilităţii în Asia de Est a ridicat semne de întrebare cu privire la capacitatea puterilor militare ale regiunii de a-şi menţine rândurile în următorii ani. În China, cel mai grav impact va fi un dezastru economic, exacerbat de războaiele comerciale și de dispariția dividendului demografic, în timp ce Coreea de Sud și Japonia vor avea dificultăți mai mari cu forța militară, scrie Newsweek.

Cristina Zaharia, RADOR

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult

BREAKING NEWS