Conflictul din Orientul Mijlociu a intrat într-un moment crucial, după ce Donald Trump a cerut o ”capitulare necondiționată” a Iranului și a subliniat că dorește o ”încetare reală” a programului nuclear al Teheranului, scrie The Guardian.
Și ”Israelul a făcut din distrugerea programului nuclear al Iranului obiectivul central al războiului” notează Washington Examiner, detaliind că armata israeliană a lansat mai multe atacuri cu rachete asupra instalațiilor iraniene subterane de îmbogățire a uraniului. Cu toate acestea, după cum subliniază cotidianul american ”unii rămân sceptici cu privire la capacitatea Israelului de a distruge instalațiile consolidate fără asistența SUA”. Atenția este îndreptată asupra instalației de îmbogățire a uraniului Fordo, ”un sit îngropat la peste 76 de metri sub un munte din apropierea orașului Qom, protejat de un sistem extins de apărare antirachetă, construit de Rusia”, mai scrie Washington Examiner. Operațiunea Israelului împotriva Iranului „nu se va încheia fără a deteriora instalația nucleară Fordo”, promite consilierul pentru securitate națională Tzachi Hanegbi într-un interviu acordat Canalului 12 și citat de The Times of Israel. Cotidianul israelian detaliază că ”munițiile convenționale ale Israelului nu pot ajunge la o asemenea adâncime și ar fi nevoie ca SUA să se alăture luptei pentru a le distruge”.
Însă dincolo de obiectivul declarat al Israelului de a distruge capacitățile nucleare ale Iranului, „Benyamin Netanyahu are un obiectiv mai ambițios: schimbarea de regim la Teheran”, consideră Amir Azimi, redactor-șef al serviciului persan al BBC, citat de Courrier International. Dar, ”presupunând că Israelul își atinge obiectivele și că regimul ajunge să se prăbușească, ce se va întâmpla în continuare?” se întreabă L’Orient-Le Jour. ”Cine va organiza tranziția puterii într-o țară ruinată cu 90 de milioane de locuitori, de 75 de ori mai mare decât Israelul și de trei ori mai mare decât Irakul? Cum își poate imagina cineva că acest lucru ar putea duce la altceva decât la un haos generalizat care se va extinde mult dincolo de granițele Iranului?”. ”Chiar dacă regimul cade, nu există nicio garanție că va urma ceva mai bun. Un stat iranian eșuat, fără lider, ar putea fi un teren fertil pentru tot felul de noi probleme”, consideră și Politico. Pe aceeași linie, președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat marți, în cadrul summitului G7 din Canada, că o schimbare de regim în Iran obținută prin mijloace militare ar fi o mare eroare, avertizând că un astfel de demers ar aduce „haos”. El a subliniat că statele ar trebui să revină la masa negocierilor pentru a discuta despre programul nuclear al Iranului. „Cred că avem nevoie de Statele Unite ale Americii pentru a aduce din nou toți actorii la masa discuțiilor”, a adăugat Macron, citat de Le Figaro.
Pe de altă parte, ”în ciuda nemulțumirii legate de războiul din Gaza, Europa sprijină Israelul, acordându-i mai multă toleranță diplomatică în confruntarea sa cu Iranul – cel puțin deocamdată”, observă The Wall Street Journal. Cotidianul american îl citează chiar pe cancelarul german Friedrich Merz care a susținut că „aceasta este treaba murdară pe care Israelul o face pentru noi toți”.
Rusia, în schimb, ”se ține departe” de conflictul dintre Israel și Iran, constată New York Times, comentând că „analiștii spun că Moscova acordă prioritate propriului război împotriva Ucrainei, precum și relațiilor sale cu națiunile din Golf care nu doresc un Iran mai puternic”. Il Corriere della Sera analizează reacțiile din presa rusă și descrie jocul Rusiei ca fiind unul de tipul „Vom ajuta SUA în Orientul Mijlociu, iar ei ne vor da undă verde în Ucraina”. „Kievul a fost uitat” proclamă cu exaltare popularul tabloid Moskovskii Komsomolets, reunind într-un articol apelul telefonic cu felicitarile lui Vladimir Putin de ziua lui Donald Trump, urările secretarului de stat Marco Rubio„în numele poporului american” cu ocazia Zilei Rusiei și transferul sistemelor anti-drone de pe frontul ucrainean pe cel din Orientul Mijlociu. Concluzia tabloidului rus este: ”În sfârșit s-a decis să ne lase pe noi să ne ocupăm de Kiev. Și de Europa”, scrie Il Corriere della Sera.
Marți, președintele Zelenski a sosit la reuniunea G-7 din Canada, după o noapte în care Rusia a lansat cel mai sângeros atac asupra Kievului din ultimele săptămâni, subliniază The Wall Street Journal, remarcând totodată că ”sosirea sa a fost umbrită de plecarea mai devreme de la summit a lui Donald Trump”, pe fondul evoluțiilor din Orientul Mijlociu, ”arătând că Ucraina nu este o prioritate pentru președintele american”. Totuși ”liderii G7 au făcut front comun pentru susținerea Ucrainei”, remarcă Le Monde, iar premierul canadian Mark Carney, gazda summitului, a anunțat un sprijin militar de 2 miliarde de dolari canadieni pentru Ucraina, inclusiv drone și elicoptere, mai scrie cotidianul francez.
Carolina Ciulu
