Acasa Revista Presei Revista presei internaționale – 18 mai

Revista presei internaționale – 18 mai

scris de Z.V.
35 afisari

Războiul din Ucraina se află în centrul atenției presei internaționale, care urmărește situația de pe teren și reacțiile internaționale.

Revista presei

După săptămâni în care au rezistat atacurilor rusești, militarii ucraineni din combinatul Azovstal de la Mariupol au fost evacuați, scrie The Washington Post. “Sute de combatanți din complexul situat în orașul-port strategic Mariupol, dintre care zeci sunt grav răniți, au fost evacuați. ‘Ucraina are nevoie de eroii săi în viața’, a declarat în acel moment preşedintele Zelenski”. Mihailo Podoliak, consilier al şefului cancelariei prezidenţiale de la Kiev, a afirmat că apărarea Mariupolului este “Bătălia de la Termopile a secolului XXI”. Potrivit agenției ucrainene RBC, Mihailo Podoliak a subliniat că ”apărarea Mariupolului, care durează de 83 de zile, a schimbat cursul războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Cele 83 de zile de apărare a Mariupolului vor rămâne în istorie ca Termopilele secolului XXI. Apărătorii Azovstalului au zădărnicit planurile operaționale ale inamicului de a ocupa estul Ucrainei”. Pierderea Mariupolului este însă “o lovitură semnificativă pentru Kiev”, comentează The Washington Post. “Aceasta permite Rusiei să stabilească o importantă legătură terestră între Crimeea, peninsula pe care a anexat-o în 2014, și teritoriile controlate de ruși din estul Ucrainei”.
„Cel mai brutal asediu al războiului din Ucraina se încheie cu victoria rusă la Mariupol”, scrie publicația braziliană Folha Online. „Victoria Rusiei este de mare simbolism într-un război în care eșecurile sale au atras atenția, precum la retragerea de la Kiev și, acum, de la Harkov. Mariupol era un oraș înfloritor și care găzduia portul principal de la Marea Azov, o porțiune separată a Mării Negre, care scălda o mare parte a coastei ucrainene. Acum, întreaga regiune de la Donbas până la peninsula Crimeea, anexată de Vladimir Putin în 2014, se află sub controlul Moscovei. Mariupol a fost transformat într-o ruină, primăria locală estimând că 90% din clădiri au fost avariate și există poate 20.000 de morți, dintre cei peste 400.000 de locuitori de dinainte de război”.
Presa internațională comentează și decizia Finlandei și a Suediei de a solicita aderarea la NATO și modul în care această posibilitatea naște tensiuni în cadrul Alianței. Parlamentul Finlandei a votat cu o majoritate de peste 95% proiectul privind aderarea țării la NATO, arată AFP. Președintele Finlandei urmează să semneze cererea de aderare înainte ca documentul să poată fi transmis, miercuri, împreună cu o solicitarea similară din partea Suediei, la cartierul general al NATO de la Bruxelles. Solicitarea Suediei a fost deja semnată marţi de ministrul de Externe, Ann Linde. Joe Biden îi va primi joi la Casa Albă pe liderii Suediei și Finlandei pentru a discuta despre cererile lor de aderare la NATO, informează Reuters. Biden, premierul suedez Magdalena Andersson și președintele Finlandei, Sauli Niinistö, vor discuta, de asemenea, despre „securitatea europeană, precum și despre consolidarea parteneriatelor noastre strânse într-o serie de probleme globale și sprijinul pentru Ucraina”, a precizat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karine Jean-Pierre.
„De ce se opune Turcia intrării Suediei și Finlandei în NATO?”, se întreabă publicația spaniolă El Periodico. „Președintele turc Recep Tayyip Erdoğan refuză categoric integrarea Suediei și Finlandei în NATO. Erdoğan acuză cele două ţări nordice, în special Suedia, că servesc drept refugiu pentru ‘teroriştii’ din Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK). Turcia va refuza intrarea Suediei și Finlandei în NATO, dacă aceste țări mențin ceea ce Ankara consideră a fi o politică de primire a militanților kurzi, a avertizat Erdoğan”.
Gigantul petrolier italian ENI a anunțat că deschide la Gazprom Bank două conturi curente, unul în euro şi altul în ruble, conform noii proceduri de plată a gazelor solicitată de Rusia. Potrivit agenției ANSA, ENI a precizat că „Decizia, împărtășită cu instituțiile italiene, a fost luată în conformitate cu cadrul internațional de sancțiuni și în contextul unei discuții cu Gazprom Export. Efectuarea plăților prin aceste modalități ‘nu încalcă niciun fel de reglementare europeană’, a clarificat ENI arătând că „îndeplinirea obligațiilor contractuale se înțelege a fi finalizată cu transferul în euro”. Politico notează că „anunțul ENI vine după ce Comisia Europeană a trimis luni țărilor membre un ghid actualizat al sancțiunilor, care nu interzice în mod explicit deschiderea unui cont în ruble. Însă un purtător de cuvânt al Comisiei a clarificat marți că deschiderea unui al doilea cont la Gazprom Bank, în ruble, depășește ceea ce noi am informat că este permis în ghidul trimis statelor membre”.
În replică la noul pachet de sancțiuni pe care UE îl ia în calcul și care ar putea viza importurile de petrol rusesc, președintele Vladimir Putin, citat de TASS, a calificat politica energetică a UE drept „sinucidere economică”. „Evident că, împreună cu resursele energetice rusești, va părăsi Europa şi posibilitatea de creștere a activității economice. Respingerea resurselor energetice rusești înseamnă că Europa, în mod sistematic şi pe termen lung, devine regiunea cu cel mai mare cost al resurselor energetice din lume. Acest lucru poate submina, în cel mai serios mod – și conform unor experți – şi în mod irevocabil, competitivitatea unei părți semnificative a industriei europene, care pierde concurență în fața companiilor din alte regiuni ale lumii” – a adăugat Vladimir Putin.
Din actualitatea de peste ocean, presa internațională reține că Washingtonul ridică o serie de restricții importante impuse Cubei. Dintre acestea, La Libre Belgique amintește limitările privind procedurile de imigrare, transferurile de bani și transporturile aeriene. Administrația Biden va restabili un program suspendat de câțiva ani, care a facilitat procedurile de imigrare pentru membrii aceleiași familii. De asemenea, promite că va crește capacitatea de procesare a cererilor de viză în Havana. Statele Unite vor elimina plafonul de 1.000 USD pe trimestru și pe expeditor/destinatar, care a limitat până acum transferurile de bani către Cuba și vor autoriza, de asemenea, trimiterea de bani în afara cadrului familiei. Acest anunț, salutat imediat drept „un mic pas în direcția bună”, „dar de anvergură limitată”, de către guvernul cubanez, este rezultatul unei revizuiri de către administrația Biden a politicii americane față de regimul comunist, comentează La Libre Belgique.

(Florin Matei, Agenția de Presă RADOR)

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult