Atenția presei internaționale este concentrată pe anunțata și așteptata discuție telefonică dintre președinții Donald Trump și Vladimir Putin. Agenția Tass confirmă convorbirea, precizând că vor fi discutate următoarele etape ale tratativelor pe tema unui armistițiu, fără a da alte detalii.
Washington Post consemnează la rândul său anunțul președintelui american privind discuțiile, anunț conform căruia vor fi analizate concesii în privința teritoriului și a centralelor energetice. După cum observă publicația americană, Trump a fost primul care a făcut anunțul, afirmând că există mari șanse să se ajungă la un acord. Washington Post reamintește că până acum Rusia a pus insistent niște condiții maxime, condiții pe care Kievul le consideră inacceptabile, și că nu se știe ce asigurări de securitate va primi Ucraina ca să se poată apăra în fața unor viitoare atacuri sau dacă Putin îi va face lui Trump vreo concesie mai substanțială.
Condițiile prezentate până acum de ruși „demonstrează că nu își doresc cu adevărat pacea”, remarcă șefa diplomației europene, Kaja Kallas, în ajunul dialogului telefonic Putin-Trump. Liderul de la Kremlin a pus până acum condiții maximaliste pentru încheierea conflictului, cum ar fi cedarea de către Ucraina a celor cinci regiuni anexate de Moscova, abandonarea ambițiilor sale de a adera la NATO și dezmembrarea guvernului ucrainean în funcţie, citim în La Libre Belgique. Kaja Kallas a propus chiar un nou ajutor militar suplimentar pentru Kiev, având în vedere sume cuprinse între 20 și 40 de miliarde de euro, finanțate de statele membre în funcție de puterea lor economică. La fel ca inițiativele anterioare (coaliția F-16, inițiativa cehă a armelor, coaliția de drone), contribuția capitalurilor europene ar fi voluntară și neobligatorie, o modalitate de eludare a unui probabil veto al Ungariei, susțin surse diplomatice citate de publicația belgiană.
Manifestațiile masive de pe străzile Serbiei au reușit să transmită mesajul pe culoarele puterii, constată Corriere della Sera, și explică: „După ce studenții au blocat Serbia de patru ori în patru luni, una dintre consecinţe fiind scăderea PIB-ul, președintele Aleksandar Vucic privește abătut mareea de oameni a Primăverii de la Belgrad și, în cele din urmă, admite: „Am înțeles mesajul. Cine se află la putere trebuie să înțeleagă, atunci când se adună atât de mulți oameni: trebuie să facem schimbări în noi înșine și să învățăm”. Sau schimbă țara, înainte ca țara să te schimbe: imensa „Blokadă” din Belgrad a scos în stradă 300.000 de sârbi sătui de corupția regimului. Nu este încă o revoluție. Și nu prea știm ce culoare are, pentru că sâmbătă, la Belgrad protestau stânga, dreapta, sindicate și preoți, constată publicația italiană.
Mea culpa a puterii de la Belgrad nu este însă lipsită de ipocrizie. Conform cotidianului Politika, președintele sârb Aleksandar Vučić i-a cerut duminică ministrului justiției, Maja Popović, să solicite Ministerului și Parchetului să reacționeze la informațiile privind utilizarea tunurilor sonice la protestele de la Belgrad care au fost preluate de mass media internaționale. Vučić a participat la o ședință deschisă a guvernului sârb și i-a cerut ministrului sănătății să informeze oamenii că știrea este o minciună, deoarece dacă ar fi existat acele tunuri sonice, 10.000 de persoane s-ar fi prezentat imediar la spital pentru ajutor, a spus președintele Serbiei, citat de oficiosul Politika.
Un alt cotidian belgrădean. Danas, amintește că Novak Djokovic a lăudat marele miting la care au participat sute de mii de cetățeni. „Asta e deja istorie, e magnific”, a scris Djokovic pe Instagram. Din cauza acestor cuvinte, Nole a devenit ținta anumitor tabloide ale regimului, iar principalul partid de opoziție, Partidul Libertăţii şi Justiţiei, a emis un comunicat: „Când „Informer” spune că Djokovic este o rușine, că sprijină o revoluție „colorată” și că îi susține pe huliganii care vor să distrugă Serbia, știm cu toții că textul emană de la Aleksandar Vučić, pentru că „Informer” nu publică nimic fără ordinul sau aprobarea lui”.
În Macedonia de Nord vecină, 59 de tineri și-au pierdut viața în incendiul de la un club de noapte în timpul unui concert la care au participat aproximativ 1.500 de persoane, aflăm din Le Monde. Autoritățile investighează o posibilă „corupție” în legătură cu incendiul, deoarece clubul nu avea o licență legală de funcționare.
Zeci de persoane grav rănite au fost transportate sau urmează să fie transportate în mai multe țări vecine pentru tratament, inclusiv Bulgaria, Grecia, Serbia, Croația și Turcia, au declarat autoritățile. Dintre acestea, 18 persoane vor fi tratate la Salonic și Atena, potrivit unor surse din cadrul guvernului grec, citate de cotidianul francez.
„Este o zi grea și foarte tristă pentru Macedonia”, a declarat prim-ministrul Hristijan Mickoski, anunțând 7 zile de doliu național. „Pierderea atâtor vieți tinere este ireparabilă, iar durerea familiilor, a celor dragi și a prietenilor este incomensurabilă”.
Corriere della Sera notează că cele 60 de persoane care au murit arse de vii sâmbătă seara în incinta unei discoteci au incendiat opinia publică din Macedonia de Nord, revoltată de incapacitatea autorităților de a contracara astfel de accidente datorate neglijenței, incompetenței și corupției. În urmă cu doar o lună, populația ieșise în stradă pentru a protesta legat de un alt incident tragic: decesul unei fete, lovită pe trecerea de pietoni de un șofer drogat și beat, care este fiul unui om important din armată protejat de judecători: un nou caz de amiciţie şi relaţii, într-o țară care strigă „corupția trăiește, oamenii mor!”
În context, Euronews publică o analiză bazată pe un raport publicat recent, conform căruia în UE se observă de ani buni o deteriorare a statului de drept. Indicii democrației referitori la sistemul judiciar, lupta anticorupție și libertatea presei se confruntă cu provocări persistente și sistemice. Deși situația variază de la stat la stat, există în ultimii ani o tendință generală și fundamentală ca statul de drept să se confrunte cu provocări grave, se arată în raportul Liberties Rule of Law. Dacă între state sunt variații, observația generală e că toate aspectele fundamentale ale statului de drept – și anume, sistemul judiciar, măsurile anticorupție, libertatea presei, mecanismele de control și echilibru, spațiul civic și drepturile omului – s-au confruntat în ultimii ani cu provocări similare și tot mai grave, punctează Euronews.
(Ruxandra Lambru, Agenția de Presă Rador, 18 martie)
