Acasa Revista Presei Revista presei internaționale – 18 noiembrie

Revista presei internaționale – 18 noiembrie

scris de Z.V.
22 afisari

Situația tensionată de la granițele estice ale Uniunii Europene și ale NATO continuă să preocupe presa internațională. În timp ce Belarusul alimentează conflictul de la frontiera cu Polonia și Lituania, trimițând mii de migranți să forțeze intrarea ilegală în Uniunea Europeană, Rusia continuă o operațiune militară la granițele cu Ucraina, operațiune criticată de NATO și Statele Unite ca fiind o încercare de a destabiliza regiunea, notează cotidianul spaniol La Razon.

”Sporind îngrijorarea în legătură cu flancul estic al Europei, trupe rusești sunt comasate în apropierea Ucrainei”, titrează New York Times, preluând comentariul unui diplomat occidental care avertizează că ”nimeni nu știe sigur care sunt planurile lui Putin”. Moscova, însă, prin vocea purtătoarei de cuvânt a Ministerului de Externe, citată de agenția rusă Tass, susține că ”nu există nicio concentrare masivă de trupe rusești lângă granița cu Ucraina”. Mai mult, Moscova acuză Washingtonul de ”planuri iresponsabile de a obține dominația în Marea Neagră” și critică exercițiile militare pe care SUA le desfășoară cu forțele aliate NATO în regiune, catalogându-le drept o ”încercare deschisă de a testa reacția Rusiei”, ceea ce ar crește în mod serios riscul unei escaladări a tensiunilor, potrivit Ria Novosti.
În criza migranților, președintele belarus, Aleksandr Lukașenko, și cancelarul german, Angela Merkel, au convenit începerea negocierilor la nivel european, prin oficiali desemnați de ambele părți pentru a rezolva criza de la granița polono-belarusă, notează La Libre Belgique. Cotidianul belgian relatează totodată temerile Poloniei că actuala criză „ar putea dura luni, chiar ani de zile”. Între timp, și Estonia se pregătește să ridice noi bariere la frontiera cu Rusia, scrie Politico, detaliind că necesitatea întăririi infrastructurii la graniță vine în contextul agravării crizei cu Belarus. Deși Estonia nu are granițe comune cu Belarus, la nivel european au fost formulate acuzații că președintele Rusiei, Vladimir Putin, ar fi cel care ar orchestra fluxul migranților care forțează intrarea în UE – o acuzație pe care Kremlinul a respins-o, explică Politico. ”Uniunea Europeană ar trebui să se pregătească și pentru alte crize legate de migranți”, subliniază directorul Agenţiei europene pentru poliţia de frontieră şi garda de coastă (Frontex), amintind că nu este prima dată când UE se confruntă cu ”tentative de șantaj geopolitic”, prin instrumentalizarea fluxurilor migratorii împotriva Uniunii Europene, scrie publicația franceză L’Obs.
În Europa, prețurile la gazele naturale au înregistrat o nouă creștere miercuri, după ce Germania a suspendat procesul de aprobare a intrării în funcțiune a gazoductului rusesc Nord Stream 2, diminuând speranțele că Rusia va crește cantitatea de gaze pe care o va furniza către Europa în lunile critice ale acestei ierni, transmite Reuters. Situația este complicată și de anunțul Belarusului că va întrerupe furnizarea de curent electric către Ucraina, observă Dailly Express, care avertizează că Europa s-ar putea găsi prinsă într-o criză totală în această iarnă. Criza energetică globală a luat continentul prin surprindere, iar furnizorii au făcut eforturi în ultimele luni pentru a satisface cererea crescută de energie. Prețurile gazelor au crescut deja de la începutul anului, iar mulți experți se tem acum că Europa nu va avea suficient gaz pentru a încălzi locuințele în această iarnă, detaliază Dailly Express. În acest context, agenția Reuters scrie despre planurile companiei românești Romgaz de a finaliza achiziția de la compania americană Exxon Mobil a pachetului de 50% din proiectul de exploatare a gazelor din Marea Neagră în primul trimestru al anului 2022. Reuters amintește că cealaltă jumătate a mult amânatului proiect offshore Neptun Deep e deținută de compania românească OMV Petrom, al cărei pachet majoritar este controlat de compania austriacă OMV.
”Bulgaria și România se îndepărtează de zona euro, în timp ce Croația se îndreaptă spre moneda unică”, titrează Eu Reporter, notând că românii conduc în clasamentul favorabilității față de moneda unică. Potrivit Eurobarometrului Flash, 75% dintre români doresc trecerea la euro, dar, pe de altă parte, o largă majoritate din populație, 69%, este conștientă de lipsa de pregătire bugetară a țării în această direcție. România a oscilat înainte și înapoi în diferite faze ale procesului de aderare, în ultimii 14 ani de când a devenit parte a UE, făcând planuri și stabilind numeroase termene pentru aderarea la zona euro, însă țara rămâne în urmă în ceea ce privește pregătirea pentru adoptarea monedei unice, conchide Eu Reporter.
În privința realităților politice din România, publicația ungară Index, constată că negocierile pentru formarea noului guvern s-au împotmolit, după ce cele trei formaţiuni care se pregătesc pentru realizarea unei largi coaliţii nu au ajuns la un acord cu privire la persoana premierului. Conform deciziei PSD de miercuri este propus Marcel Ciolacu, dar partidul nu acceptă ca şi premierul ce va fi desemnat de PNL să fie tot preşedintele partidului, adică Florin Cîțu, mai scrie publicația ungară. US News & World Report reține totuși acordul la care au ajuns ”liberalii aflați la guvernare și adversarii lor de stânga” prin care ar urma să-și numească fiecare câte un premier prin rotație. Negocierile continuă, prelungind actuala criză politică, mai notează publicația americană. ”Luptele interne au făcut ca această țară din Uniunea Europeană să aibă un guvern interimar într-o perioadă când costurile energiei sunt în creștere, redresarea economică a țării încetinește, iar România se confruntă cu cel mai mare număr de decese din cauza COVID-19 înregistrate de la începutul pandemiei”, comentează US News & World Report./cciulu/avladucu

(Carolina Ciulu – RADOR)

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult