Acasa Revista Presei Revista presei internaţionale, 19 aprilie 2021

Revista presei internaţionale, 19 aprilie 2021

scris de Z.V.
64 afisari

Evoluția pandemiei de coronavirus și tensiunile dintre Occident și Rusia sunt principalele subiecte care au captat atenția presei internaționale în acest weekend.
Ziarul italian La Stampa rezumă situația globală: 141 de milioane de infecții în întreaga lume și peste 3 milioane de decese. Dacă în SUA „epidemia scade din intensitate mulțumită vaccinării cu cel puțin o doză a 50% din populația adultă”, ele rămân totuși cea mai afectată țară, urmată de India, Brazilia și Mexic. „Italia rămâne departe de aceste scenarii sumbre, iar campania de vaccinare a intrat în ritmul dorit de stat: vineri au fost efectuate 356.000 de inoculări, un record.” Săptămânalul german Der Spiegel proclamă în schimb „eșecul strategiei pandemice a Germaniei” din cauza „disputelor și indeciziei”. Cancelarul Angela Merkel vrea să preia la nivel federal controlul măsurilor anti-pandemie din cauza presiunii grave la care e supus sistemul medical. Ea propune ca la depășirea unui anumit prag al incidenței să intre automat în vigoare interdicții de întrunire, închiderea tuturor magazinelor „neesențiale” și interdicția de a ieși din casă între orele 21:00-5:00. Dar nu numai opoziția, ci și multe voci din coaliția de guvernare nu sunt convinse de utilitatea măsurilor. Cele mai contestate puncte sunt criteriul unic al incidenței și interdicția deplasării pe timp de noapte. Parlamentul n-a reușit să ia o decizie toată săptămâna trecută și abia vinerea viitoare va avea ocazia să o facă din nou, pierzând timp prețios. Nici britanicii nu sunt mulțumiți de unele tendințe autoritare ale statului, și o jurnalistă de la cotidianul The Telegraph avertizează că „Obsesia guvernului de a ne face sănătoși mă va băga în mormânt”. Mai precis, e vorba de intenția cabinetului de a eticheta cu valoarea calorică până și băutura din baruri, „o intervenție remarcabil de autoritară într-o piață care teoretic rămâne liberă”. Guvernul „ne tratează tot mai mult ca pe niște pericole biologice pe două picioare, nu ca pe niște ființe umane (și încă din acelea plătitoare de impozite). După ce va fi taxat, etichetat și interzis totul, poate că ne vom fi salvat sistemul medical, dar nu vom mai avea o societate în care să merite să trăim, fie și sănătoși.”. În estul Europei continuă însă o relaxare graduală a restricțiilor. De luni în Ungaria se vor deschide grădinițele și școlile primare, anunță ziarul Népszava. Totodată, opoziția i-a făcut guvernului o propunere inedită: fiecare cetăţean vaccinat să primească gratuit un test de anticorpi, considerând că măsura ar contribui la creșterea disponibilității de vaccinare. „Nouă relaxare a restricţiilor împotriva Covid-19 în Bulgaria”, titrează publicația Darik. Locurile de joacă, centrele şi cluburile pentru copii vor fi redeschise la 50% din capacitate. Cu aceeași condiție se va permite organizarea de conferinţe, competiţii și evenimente culturale şi de divertisment. Totodată televiziunea națională BNR anunță că Bulgaria nu va suspenda vaccinarea cu AstraZeneca, pentru că „nu există niciun indiciu că ar trebui oprită”, conform unui responsabil sanitar. Agenția sârbă Tanjug transmite că și în Slovenia vor fi permise de luni adunările de până la 100 de persoane în interior și în aer liber. Pe de altă parte, în Serbia, la toate agențiile de turism, cetățenii care intenționează să călătorească pot solicita înscrierea pentru vaccinare atunci când cumpără bilete. „UE a dat cu bâta în baltă în privința campaniei de vaccinare” titrează cotidianul israelian Jerusalem Post. Lentoarea campaniei, cu doar 15% din populație vaccinată, „a dus la mii de decese inutile, la un al treilea val pandemic și la o a treia carantină căreia firmele se zbat să-i facă față”. Iar Bruxelles-ul refuză să-și asume responsabilitatea, folosind în schimb Regatul Unit și AstraZeneca pe post de țapi ispășitori, când „contractele de achiziție a vaccinurilor au fost pur și simplu prost negociate”. Fiascoul vaccinării e simptomul unei probleme mult mai grave: absența unei politice externe comune, a unei identități sau a unor valori comune. „O fereastră de oportunitate pentru Rusia și China pentru a-și folosi diplomația vaccinurilor astfel încât să dezbine UE.”
Rusia și Regatul Unit își măresc prezența militară în Marea Neagră pe fondul tensiunilor din Ucraina, scrie portalul european Politico. Moscova a detașat sâmbătă în Marea Neagră două nave de război din Mediterana, care vor fi urmate de ambarcațiuni mai mici din flotele caspică, respectiv baltică. Londra va trimite și ea două nave militare, luna viitoare, după ce Washingtonul a renunțat la un plan similar. Măsura e menită a-i evidenția sprijinul pentru Kiev. Conform ziarului ucrainean Evropeiska Pravda preşedintele Volodimir Zelenski a declarat că „mai multe țări” au semnat deja o declarație de susţinere a aspiraţiilor Ucrainei de a deveni membru UE, iar altele „se familiarizează acum cu această declarație”. Sâmbătă un nou scandal a izbucnit la Praga, care a expulzat 18 diplomaţi ruşi identificaţi drept membri ai serviciilor secrete și care ar fi fost implicaţi în explozia unui depozit de muniţii în 2014. Gestul vine după ce Polonia a anunţat joi că a expulzat trei diplomaţi ruşi acuzaţi de „acţiuni ostile” și după ce SUA au luat măsuri similare ca ripostă la o serie de acţiuni imputate Moscovei. Cotidianul american Washington Post consideră că sancțiunile americane împotriva Rusiei sunt jumătăți de măsură, întrucât „nu au vizat fundațiile puterii lui Vladimir Putin”. Companiile rusești extractive au fost cruțate, ca și zeci de oligarhi care susțin regimul și administrează avuția personală a președintelui rus. „Poate că dl Putin va reacționa la relativa reținere a dlui Biden printr-una proprie. Dacă el își va retrage trupele din Ucraina și-l va elibera pe Aleksei Navalnîi, inițiativa americană va putea fi considerată un succes.” Și The Wall Street Journal crede că sancțiunile sunt „jumătăți de măsură”, dar unele dintre ele vor avea consecințe grave pentru Rusia, în special cele financiare. Portalul european EUobserver apreciază că Occidentul are trei variante de a acționa în Ucraina. O demonstrație de forță a NATO împreună cu trupele ucrainene la granița vestică a Ucrainei cuplată cu o prezență militară în Marea Neagră ar putea detensiona situația, arătând că angajamentul occidental față de suveranitatea și integritatea Ucrainei e solid. A doua opțiune ar fi adoptarea de noi sancțiuni contra afaceriștilor și politicienilor apropiați lui Putin, care ar slăbi economia Rusiei, forțând-o să bată în retragere. În fine, EUobserver recomandă și continuarea și consolidarea cooperării între Occident și Ucraina. Cotidianul britanic The Guardian apreciază în editorialul său că președintele Biden a optat să le țină piept lui Vladimir Putin și Xi Jinping printr-o diplomație consecventă: „realist vorbind, Putin și Xi nu-și vor schimba comportamentul. Provocarea este găsirea unor modalități constructive de a coopera cu ei, apărând concomitent valorile diplomatice și securitatea Occidentului”. Publicația braziliană Folha Online comentează că „la prima vedere, prezentarea celui mai robust pachet de sancțiuni împotriva Kremlinului de după 2018, la două zile după ce l-a invitat pe președintele rus pentru a discuta despre criza din Ucraina, sună contradictoriu. O analiză mai aprofundată arată însă că ele semnalează că Biden este dispus la confruntare, dar le-a lăsat rușilor o marjă de manevră”. Despre răspunsul Moscovei relatează ziarul rus Kommersant: „pentru prima dată după 1952, ambasadorul american la Moscova va fi nevoit să se întoarcă forțat la Washington. Împreună cu el – dar pentru totdeauna – sunt expulzați din Rusia 10 diplomați americani, iar toți cetățenii ruși angajați la ambasada americană vor trebui să-și dea demisia. Ministerul rus de Externe a dat de înțeles că a pregătit măsuri mult mai dure în cazul în care «schimbul de amabilități» cu SUA va continua”. Rusia a interzis pe teritoriul său ONG-urile americane care „se amestecă deschis” în politica sa internă, precizează și La Libre Belgique. Iar mai mulţi demnitari americani nu vor mai putea călători în Rusia: e vorba de miniştrii justiţiei, securităţii interne, consiliera de politică internă, şeful FBI şi directoarea serviciului de informaţii.
În contextul agravării tensiunilor dintre Vest și Rusia capătă o semnificație mai puternică și cazul lui Aleksei Navalnîi, liderul opoziţiei ruse, care se află în greva foamei în închisoare, într-o stare de sănătate precară. Casa Albă a transmis duminică Rusiei că vor exista consecinţe dacă el va muri în închisoare, conform CNN. Și Marea Britanie a cerut duminică Rusiei să îi acorde imediat acces la îngrijire medicală independentă, informează Reuters. Postul BBC transmite că și UE și-a reiterat apelurile de a li se permite medicilor lui Navalnîi să-i acorde imediat îngrijiri şi de a fi eliberat condiţionat. Totodată, preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat pentru reţeaua americană CBS că puterile mondiale ar trebui să traseze linii roşii clare pentru Moscova şi să ia în considerare instituirea de sancţiuni când ele sunt încălcate. „E singura modalitate de a fi credibili. Cred că sancţiunile nu sunt suficiente în sine, dar sunt parte din pachet”, a afirmat Macron. Editorialul de duminică al cotidianului american The New York Times constituie practic o pledoarie pentru salvarea lui Navalnîi adresată președintelui rus. Apreciind că „sănătatea lui se deteriorează rapid și inima i se poate opri în orice clipă”, articolul cere ca medicii lui să primească acces la el. O decizie care-i revine „în mod clar” președintelui Putin. Care „ar trebui să înțeleagă că a-l lăsa pe dl Navalnîi să piară acum într-un lagăr de muncă ar valida fără îndoială eticheta de «ucigaș»” pusă dlui Putin de președintele Biden, cât și calitatea lui de „despot răzbunător capabil a merge până-n pânzele albe împotriva opozanților săi. Dl Putin are suficientă experiență pentru a ști cum va fi privit acest lucru în străinătate, dar și de către rușii care deja dau semne că s-au săturat de regimul lui tot mai autoritar”. (Andrei Suba, RADOR)

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult