Acasa Revista Presei Revista presei internaționale, 19 decembrie 2022

Revista presei internaționale, 19 decembrie 2022

scris de Z.V.
39 Afisari

Presa internațională continuă să urmărească îndeaproape războiul din Ucraina, cu implicațiile sale asupra pieței mondiale a energiei, dar și alte evenimente importante din sfera politică sau de securitate.

Revista presei

În timp ce în apropierea orașului Bahmut din estul Ucrainei se duc lupte intense, explozii s-au înregistrat și în orașul rusesc Belgrorod, situat la granița cu Ucraina. Situația este tensionată și de existența unor temeri că armata rusească ar putea încerca să lanseze o nouă ofensivă din nordul Ucrainei. În acest context, fostul secretar american de Stat Henry Kissinger a subliniat că se apropie momentul pentru negocieri de pace și a atras atenția asupra riscului extinderii războiului la nivel mondial. „Se apropie momentul de a construi pe baza schimbărilor strategice care au fost deja realizate şi de a le integra într-o nouă structură pentru a obține pacea prin negociere”. „Un proces de pace ar trebui să lege Ucraina de NATO. Alternativa neutralităţii nu mai are sens”, a scris Kissinger într-un articol publicat în revista Spectator, intitulat „Cum să evităm un alt război mondial”. În același timp, diplomatul american a atras atenția că încercările de a lăsa Rusia „neputincioasă” sau chiar de a cauza dezmembrarea ei ar duce la haos. „Destrămarea Rusiei sau distrugerea capacităţii sale de politică strategică ar putea transforma teritoriul său care cuprinde 11 fuse orare într-un vid contestat”. „Comunitățile sale concurente ar putea decide să îşi rezolve disputele prin violenţă. Alte ţări ar putea căuta să îşi extindă pretenţiile prin forţă. Toate aceste pericole ar fi agravate de prezenţa a mii de arme nucleare care fac din Rusia una dintre cele mai mari două puteri nucleare din lume”, a mai afirmat Henry Kissinger.
România, Ungaria, Georgia și Azerbaidjan au semnat la București un acord pentru transportul prin cablu submarin prin Marea Neagră a energiei electrice produse în Azerbaidjan din resurse regenerabile, anunță Euronews. Proiectul ar putea deveni o nouă sursă energetică pentru Uniunea Europeană, care caută să își reducă dependența de energia rusească. Având o lungime de 1100 km, cablul care va porni din Azerbaidjan spre România va furniza energie azeră și pentru restul continentului. De proiect vor beneficia totodată și moldovenii și ucrainenii, care și-au văzut securitatea energetică compromisă de întreruperile furnizării de curent ale Rusiei și de bombardamentele asupra infrastructurii de primă importanță. Proiectul ar putea să fie finalizat în trei sau patru ani. „De la începutul războiului Rusiei, am decis să renunțăm la combustibilii fosili rusești și să diversificăm în direcția unor parteneri energetici de încredere, și chiar funcționează”, a declarat la București președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, citată de Bloomberg. „Cablul electric din Marea Neagră e o nouă rută de transport care creează numeroase ocazii, întrucât ar putea contribui și la aprovizionarea cu energie electrică a vecinilor noștri din Moldova, Balcanii Occidentali și, firește, pentru Ucraina”, a adăugat responsabilul european.
Germania a inaugurat primul său terminal de gaz lichefiat, construit în timp record, în contextul în care țara se luptă să se adapteze vieții fără energie rusească, notează France24. După invazia rusească a Ucrainei, livrările de gaz către Germania au fost diminuate iar Berlinul a fost forțat să se bazeze pe gazul lichefiat procesat în porturi belgiene, franceze și olandeze, plătind costuri ridicate de transport. Guvernul german a decis să investească de urgență în construcția de terminale LNG și a plătit miliarde de euro pentru unități de regazeificare și stocare. Totuși, Germania nu a semnat încă niciun contract important pe termen lung pentru a începe să umple terminalele din ianuarie.
Ziarul belgian Le Soir identifică implicații energetice ale scandalului de corupție „Qatargate”, care implică membri ai Parlamentului European. Măsurile Parlamentului European împotriva Qatarului, printre care faptul că i-ar putea fi blocat accesul la ședințe, ar putea avea un “impact negativ” asupra relațiilor cu emiratul din Golf și a aprovizionării mondiale cu gaz, a avertizat duminică un diplomat qatariot. Bogatul stat exportator de gaz denunță lipsa de cooperare a guvernului belgian, pentru care este un partener „apropiat” și „un important furnizor” de gaz natural lichefiat în lume.
Dar Qatarul nu este în atenția presei internaționale doar din prisma scandalului de corupție. Ultimul act al Campionatului Mondial de Fotbal, organizat în Qatar, s-a încheiat cu victoria Argentinei în fața Franței, după un meci dramatic, cu prelungiri și lovituri de departajare. „Încoronarea a avut loc. Messi a luat coroana în timp ce Argentina se bucură”, titrează The New York Times. „Argentinianul Messi a marcat de două ori în una dintre cele mai intense finale ale Cupei Mondiale din istorie. Francezul Kylian Mbappe a dat trei goluri pentru Franța, a cărei revenire în forță nu a fost însă de durată”.
Extinderea spațiului Schengen de liberă circulație se menține în fruntea agendei politice europene. Sub titlul „Compromisul Cehiei privind Schengen n-a prins deloc”, Euractiv menționează, citând surse diplomatice, că „Președinția cehă a propus, fără succes, o accedere în etape a Bulgariei și României în spațiul Schengen, în locul uneia depline și imediate, pentru a le debloca aderarea. Era vorba, de exemplu, de eliminarea controlului în aeroporturi, urmând ca alte măsuri să fie luate în etape ulterioare. Însă unele țări n-au fost deloc dispuse să accepte nici măcar această variantă”. Ambițiile României și ale Bulgariei de a accede în Schengen au întâmpinat săptămâna trecută rezistența Consiliului. „În cazul Vienei, cel mai probabil nu e vorba de o teamă autentică privind imigrația ilegală, ci mai degrabă de un joc politic. După cum a declarat o sursă diplomatică, alte țări au avertizat – degeaba – Austria că ‘cifrele ei pur și simplu nu ies la socoteală’. Sursa a apreciat că partidul de guvernare din Austria, care pierde din susținerea electorală, încearcă de fapt să găsească o chestiune relevantă prin care să-i atragă pe alegători”, comentează Euractiv.
Coreea de Nord își continuă testele militare, lansând la sfârșit de săptămână rachete capabile să lovească Japonia, scrie The New York Times. “Coreea de Nord a lansat două rachete balistice cu rază medie de acțiune de pe coasta sa de est, la doar câteva zile după ce guvernul de la Tokyo s-a angajat să-și dubleze cheltuielile militare pentru a-și întări protecția în fața amenințărilor crescânde ale Chinei și Coreei de Nord. Dacă ar fi lansate din Coreea de Nord, aceste rachete ar putea lovi o mare parte din Japonia sau chiar întreaga țară. Orice conflict apărut în Peninsula Coreeană ar putea implica și Japonia, unde Statele Unite își mențin prezența militară. Coreea de Nord a început să-și testeze capacitatea de a lansa rachete balistice spre Japonia în 2017, când a lansat rachete care au survolat Japonia, și din nou, în luna octombrie a acestui an”, amintește The New York Times.

(Florin Matei, Agenția de Presă RADOR)

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult