Acasa Revista Presei Revista presei internaţionale – 19 ianuarie

Revista presei internaţionale – 19 ianuarie

scris de Z.V.
15 afisari

De pe frontul din Ucraina, presa internațională relatează prăbușirea unui elicopter în apropiere de Kiev, accident care a produs cel puțin 18 victime.

Revista presei

LE FIGARO amintește că printre acestea se numără ministrul ucrainean de interne, Denis Monastirski, în vârstă de 42 de ani, un adjunctul al său și un secretar de stat, care se aflau la bordul aeronavei alături de alte șase persoane. Accidentul a avut loc în Brovarî, un oraș de aproximativ 100.000 de locuitori situat în apropiere de capitala Kiev. Accidentul survine la numai două zile după ce o lovitură cu rachete a forțelor ruse a distrus un bloc, ucigând cel puțin 45 de persoane, printre care și copii, reamintește cotidianul francez. Posibilele cauze ale prăbușirii elicopterului sunt analizate în Washington Post, care exclude posibilitatea unei lovituri a armatei Moscovei, deoarece în dimineața evenimentului se înregistra o ceață puternică, ceea ce ar fi putut afecta condițiile de zbor. „Un război are multe dimensiuni, nu doar pe câmpul de luptă. Nu există accidente în timp de război. Fiecare individ, fiecare moarte este rezultatul războiului”, conchide Washington Post, citându-l pe președintele Zelenski.
Tot despre situația de pe front scrie și La Libre Belgique, care se întreabă: Își va mobiliza Putin trupele pentru o a doua ofensivă în Ucraina? Analiza survine după ce ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, a anunţat o restructurare a armatei pentru a întări trupele, aşa cum cere Kremlinul. De data aceasta, reforma militară este gândită pe termen lung și implică și relansarea industriei de armament, după cum subliniază publicația bruxelleză. Decizia indică faptul că Rusia nu are nicio intenție de a se opri din actualul conflict, perspectivă care nu poate decât să îngrijoreze Ucraina, dar și vecinii și aliații ei.
Numirea unui nou ministru german al apărării suscită vii dezbateri în presa internațională. „Boris Pistorius, un pragmatic responsabil, dar fără experiență internațională, va trebui să se adapteze situației create de războiul din Ucraina”, remarcă El Periodico, reamintind că social-democratul a preluat un portofoliu de importanță vitală într-un moment de mare presiune asupra Berlinului. De zile întregi, Polonia face presiuni publice asupra Germaniei pentru a da undă verde transportului de tancuri Leopard în Ucraina, așa cum cere Kievul de luni de zile, mai scrie Periodico. Din Bild aflăm că vineri, ministrul primește botezul funcției: ministrul american al Apărării, Lloyd Austin, se va afla la baza militară americană din Ramstein (în sud-vestul Germaniei), unde a convocat așa-numitul Grup de contact pentru Ucraina, având în componență principalele state membre NATO. Pe noul ministru german al apărării îl așteaptă o muncă herculeană ca să facă din Germania o țară gata de luptă, notează la rândul său Financial Times. Boris Pistorius se confruntă cu o sarcină grea și cu o bunăvoință limitată pe plan internațional. Nici în plan intern nu va fi ușor pentru acest baron regional aflat în fruntea unui minister în care rareori a avut succes ocupantul său, subliniază revista „Der Spiegel”. După ani de zile de austeritate impusă Bundeswehr-ului după sfârșitul Războiului Rece, echipamentul lipsește sau este învechit. Astfel, la mijlocul lunii decembrie, Berlinul a fost nevoit să suspende noile comenzi pentru vehiculele blindate Puma după o serie de avarii care au afectat vehiculele blindate deja folosite de armată. După invazia rusă din 24 februarie, Olaf Scholz a anunțat o „schimbare de eră” pentru apărarea germană, plănuind un fond special de 100 de miliarde de euro pentru modernizarea acesteia, mai scrie Der Spiegel.
Sub titlul „Cum a salvat în secret Ucraina cea mai săracă ţară din UE cu arme şi combustibil”, prestigioasa publicație germană „Die Welt” publică o dezvăluire privind aprovizionarea Kievului cu arme și muniție sovietică de către Bulgaria. Guvernul condus de Kiril Petkov, în ciuda situaţiei politice interne dificile, a reuşit să exporte în primele luni de război arme şi combustibil în Ucraina, prin intermediari şi companii private. Mass media bulgară a comentat pe larg aceste dezvăluiri, iar partidele au formulat critici aspre. Formațiunile GERB şi Bulgaria Democrată, care insistă ca Sofia să ajute Ucraina, au reproşat cabinetului anterior că a ascuns informaţiile de opinia publică – scrie publicația online BNR. Fostul premier bulgar şi copreşedintele PP, Kiril Petkov, a precizat: „Ne bucurăm că Die Welt spune clar că Bulgaria a avut un rol fundamental şi se află de partea corectă a istoriei”. „Ajutorul oferit Kievului a trecut prin alte țări, cum ar fi Polonia, România, Anglia”, a explicat Petkov pentru „24 Chasa”. Un alt oficial de la momentul respectiv a precizat că decizia Adunării Naţionale privind asistenţa tehnică militară a fost respectată – nu au existat exporturi directe din Bulgaria către Ucraina, dar Bulgaria a făcut tot posibilul pentru a ajuta Ucraina să câştige acest război, notează și Darik.
O altă publicație sofiotă, DNEVNIK, constată că întreținerea vechilor echipamente militare sovietice devine din ce în ce mai dificilă, iar în curând poate deveni chiar imposibilă pentru armată, după cum declară chiar ministrul bulgar al apărării. El a respins însă posibilitatea ca Bulgaria să trimită unele dintre avioanele sale de luptă Su-25 ca ajutor militar Ucrainei, deoarece acest lucru ar putea compromite obligația constituțională a armatei de a proteja spațiul aerian al Bulgariei. Ministrul a lăsat totuși deschisă această posibilitate, adăugând că furnizarea de avioane de luptă Ucrainei se va putea face doar dacă Bulgaria achiziționează mai întâi avioane noi. La începutul lunii februarie, Bulgaria va primi de la Suedia oferta pentru avioanele de vânătoare Gripen la mâna a doua, pe care ar vrea să le cumpere în leasing, notează Darik.
Încheiem cu o amplă analiză publicată de THE NEW YORK TIMES referitoare la declinul economic al Chinei, devenit oficial decâteva zile conform datelor statistice. Textul indică o serie de consecințe ale corelării declinului demografic cu cel economic, într-o țară în care se înregistrează cea mai mică rată a natalității de după cel de-al doilea război mondial. Cel mai înspăimântător aspect al gripării economiei chineze este că, atunci când dictaturile au probleme economice, ele tind să se reorienteze spre exterior și să-și asume riscuri mai mari. Beijingul ar putea, așadar, să recurgă la aventuri în plan extern pentru a distrage atenția opiniei publice interne. De aceea, New York Times propune administrației Biden un dezgheț comercial, reamintind că încercarea de a pedepsi Beijingul prin tarife vamale precum cele adoptate de Donald Trump nu numai că tensionează relația, dar afectează economic ambele părți. Paradoxal, declinul economic al Chinei nu ar trebui să bucure pe nimeni, cu atât mai puțin Statele Unite, conchide publicația americană. (Agenția de Presă Rador)

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult